Jurisdiction for execution complaint challenging deduction of pretrial detention: Article 598(1)(c) versus Article 598(1)(d) of the Code of Criminal Procedure

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 22.02.2021, Biroul Executări Penale din cadrul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti, ca urmare a sesizării Penitenciarului de femei Ploieşti Târgşorul Nou, a formulat contestaţie la executare privind pe persoana condamnată A., cerere ce a fost înregistrată la Judecătoria Sector 4 Bucureşti.

În motivarea contestaţiei, s-a solicitat analizarea situaţiei juridice a persoanei condamnate A., având în vedere că, din pedeapsa de 1 an şi 10 zile închisoare ce i-a fost aplicată, a fost dedusă perioada 17.02.2018 - 27.06.2018, deducere ce a fost preluată din Sentinţa penală nr. 519/27.06.2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, iar din evidenţele penitenciarului rezultă că aceasta a fost arestată în perioada 17.01.2018 - 27.06.2018.

Prin Sentinţa penală nr. 744 din data de 24.03.2021, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi în baza art. 47 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., raportat la art. 50 din C. proc. pen., raportat la art. 585 alin. (2) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare către Judecătoria Ploieşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a reţinut că persoana condamnată se află în executarea pedepsei rezultante de 1 an şi 10 zile închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3224 din 27.12.2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin neapelare la data de 19.01.2021, fiind emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. x/2020/19.01.2021.

S-a apreciat că obiectul contestaţiei îl constituie deducerea din pedeapsa închisorii a perioadelor de arestare preventivă executate în baza mandatului de arestare preventivă emis de Judecătoria Sector 3 Bucureşti, măsurile preventive fiind dispuse în cauza în care s-a pronunţat Sentinţa nr. 519/27.06.2018.

Constatând că obiectul solicitării îl reprezintă deducerea, din durata pedepsei închisorii, a perioadelor de arest preventiv dispuse în altă cauză, temeiul de drept fiind cel prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală C. proc. pen., iar la data formulării contestaţiei la executare persoana condamnată se afla în Penitenciarul de femei Ploieşti Târgşorul Nou, Judecătoria Sector 4 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti, în a cărei circumscripţie se află locul de detenţie.

Prin Sentinţa penală nr. 1000 din data de 28.06.2021, Judecătoria Ploieşti a admis, în temeiul art. 47 alin. (2) şi (3) din C. proc. pen., cu aplicarea art. 50 alin. (1) din C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) şi art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare privind persoana condamnată A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Ploieşti şi Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi, în baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Ploieşti, recalificând temeiul contestaţiei la executare din art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen. în art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a apreciat că motivul invocat nu reprezintă o împrejurare ce a intervenit în timpul executării pedepsei, ci este o nelămurire cu privire la dispozitivului hotărârii ce se execută, în sensul că nu este clară perioada măsurilor preventive ce se vor deduce din executarea pedepsei principale.

În acest context, s-a apreciat că judecătoria care a pronunţat hotărârea a cărei clarificare se solicită este cea mai în măsură să lămurească situaţia şi să clarifice discordanţele existente între hotărârea de condamnare şi evidenţele penitenciarului, motiv pentru care potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) din acelaşi cod, competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sector 4 Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 7 iulie 2021, formând obiectul dosarului nr. x/2021, cu termen de judecată la data de 13 iulie 2021.

Analizând conflictul negativ de competenţă ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competenţă este contestaţia la executare formulată de Biroul de executări penale din cadrul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti privind pe persoana condamnată A..

Contestaţia la executare a fost întemeiată pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., solicitându-se analizarea situaţiei juridice a persoanei condamnate A., întrucât există neconcordanţe între menţiunile Sentinţei penale nr. 3224 din 27.12.2020, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul nr. x/2020, privind pe inculpata A. şi evidenţele penitenciarului, în ceea ce priveşte perioada dedusă ca urmare a executării măsurilor preventive.

Înalta Curte constată că, în realitate, prin contestaţia la executare formulată, se solicită deducerea din pedeapsa închisorii, aplicată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti prin Sentinţa penală nr. 3224 din 27.12.2020, a tuturor perioadelor de arestare preventivă pe care persoana condamnată le-a executat în baza mandatului de arestare preventivă emis de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, măsurile preventive fiind dispuse în cauza în care s-a pronunţat Sentinţa nr. 519/27.06.2018.

Astfel, prin Sentinţa penală nr. 3224 din 27.12.2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, inculpata A. a fost condamnată la o pedeapsă de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt, s-a constatat că această infracţiune este săvârşită în stare de pluralitate intermediară în raport cu infracţiunile pentru care a fost condamnată inculpata prin Sentinţa penală nr. 519 din 27.06.2018 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 239/A/25.02.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, modificată prin Decizia penală nr. 455/RC/26.11.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în temeiul art. 96 alin. (4) din C. pen. a fost revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a pedepsei de 7 luni şi 10 zile închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 519/27.06.2018 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti.

A fost descontopită pedeapsa principală de 7 luni şi 10 zile închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 519/27.06.2018 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, în componentele sale: pedeapsa de 6 luni închisoare; pedeapsa de 4 luni închisoare şi sporul obligatoriu de 1 lună şi 10 zile închisoare.

În temeiul art. 44 alin. (2), art. 38 alin. (1), (39) alin. (1) lit. b) din C. pen. au fost contopite pedepsele anterior menţionate în pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare la care a fost adăugat un spor obligatoriu de 3 luni şi 10 zile închisoare, pedeapsa rezultantă fiind de 1 an şi 10 zile închisoare.

În baza art. 72 din C. pen. a fost dedusă din pedeapsa stabilită reţinerea de la data de 9.01.2018, arestarea preventivă de la data de 17.02.2018 la 27.06.2018 inclusiv şi reţinerea de la 18.06.2020, ora 13:30 la 19.06.2020, ora 10:30.

Ceea ce se invocă pe calea contestaţiei este faptul că perioada dedusă din durata pedepsei rezultante nu corespunde în totalitate cu cea menţionată în evidenţele penitenciarului, în sensul în care persoana condamnată apare ca fiind arestată preventiv începând cu data de 17.01.2018, iar nu cu data de 17.02.2018, cum este consemnat în hotărâre.

Potrivit jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestaţia la executare se întemeiază pe art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. atunci când durata arestării preventive a fost dedusă în mod greşit înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare contestate, în această ipoteză fiind vorba despre o nelămurire cu privire la hotărârea ce se execută (a se vedea, exemplificativ, Decizia penală nr. 167/12.01.2006; Decizia penală nr. 402/26.11.2014; încheierea 131/26.03.2019).

Prin urmare, având în vedere că ceea ce se solicită este clarificarea perioadelor măsurilor preventive deduse din executarea pedepsei principale rezultante aplicate prin Sentinţa penală nr. 3224 din 27.12.2020 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, temeiul de drept al contestaţiei la executare este cel prevăzut de dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., situaţie în care, potrivit art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., competenţa de soluţionare aparţine instanţei a cărei hotărâre se execută.

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe persoana condamnată A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar potrivit art. 275 alin. (6) din acelaşi cod, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe persoana condamnată A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru persoana condamnată, în cuantum de 313 RON, se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 iulie 2021.

GGC - MM