Jurisdictional conflict: Competence to review dismissal of criminal complaint against judicial police officers under abuse of power charges

Şedinţa publică din data de 30 iunie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 28.05.2020, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti plângerea penală formulată de numitul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 280 C. pen., art. 282 C. pen., art. 297 C. pen., pretins a fi fost săvârşite de personalul care a făcut recoltarea probelor biologice în data de 15.07.2015, la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, şi anume faţă de organele de cercetare ale poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R.- D.I.C., D.G.P.M.B.-Serviciul Omoruri, respectiv inspector B., comisar C., inspector principal D., comisar şef E., precum şi a celor din cadrul trupelor S.A.S. şi experţii din cadrul I.G.P.R., care ar fi întocmit rapoarte de expertiză false.

Ministerul Public a reţinut că în fapt plângerea formulată în cauză vizează modul în care s-a efectuat recoltarea probelor biologice în dosarul nr. x/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a avut loc la data de 17.07.2020, la sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Numitul A. a relatat în cuprinsul sesizării că în contextul respectiv a fost imobilizat la pământ cu faţa la podea, fiind lovit cu fruntea de pardoseală şi pierzându-şi cunoştinţa, provocându-i-se numeroase leziuni la cap, coate, în zona ochilor şi zona lombară, contestând astfel modalitatea de prelevare a probelor biologice.

Prin ordonanţa nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) şi e) C. proc. pen., clasarea cauzei cu privire la plângerea penală formulată de A. sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 282 C. pen., art. 280 C. pen., art. 297 C. pen., art. 321 C. pen., art. 367 C. pen.

Împotriva ordonanţei nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, petentul A. a formulat plângere în temeiul art. 339 C. proc. pen., solicitând desfiinţarea acesteia, întrucât este netemeinică şi nelegală.

Prin ordonanţa nr. 225/II-2/2020 din data de 02.11.20202 a prim-procurorului şef a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanţei nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

La data de 03.12.2020, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub nr. x/2020, plângerea petentului A. împotriva ordonanţelor nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a ordonanţei nr. 225/II-2/2020 din data de 02.11.20202 a prim-procurorului şef a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti,

Prin sentinţa penală nr. 84 din data de data de 29.01.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti, în dosarul nr. x/2020, în baza art. 340 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti şi a fost declinată competenţa de soluţionare a plângerii, formulate de petentul A. împotriva soluţiei de clasare nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Prin încheierea F/CP din data de 19.05.2021 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti Bucureşti, secţia I penală în dosarul nr. x/2020, în baza art. 47 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti, invocată de reprezentantul Ministerului Public, în privinţa soluţionării plângerii formulate de petentul A. împotriva soluţiei de clasare nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În temeiul art. 50 C. proc. pen. rap. la art. 36 alin. (1) C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva soluţiei de clasare nr. 2031/P/2020 din data de 31.08.2020 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti în favoarea judecătorului de camera preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti.

În baza art. 51 din C. proc. pen. a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală pentru solutionarea acestuia.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, şi a fost repartizată aleatoriu C8.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost investită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., plângerea împotriva soluţiilor procurorului de neurmărire sau netrimitere în judecată se adresează "judecătorului de camera preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă."

Analizând actele dosarului, se constată că în cuprinsul plângerii formulate petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări faţă de persoane cu calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, iar ordonanţa de clasare s-a dispus cu privire la aceste persoane sub aspectul infractiunilor prevăzute de art. 282 C. pen., art. 280 C. pen., art. 297 C. pen., art. 321 C. pen., art. 367 C. pen.

Prin raportare la dispoziţiile art. 38 alin. (1) lit. c), d), e), f), g) din C. proc. pen., care reglementează competenţa după calitatea persoanei a curţii de apel de a judeca în primă instanţă, şi la calitatea persoanelor faţă de care s-a dispus soluţia de clasare, se constată că acestea nu determină, potrivit dispoziţiilor legale menţionate, competenţa personală a curţii de apel să judece cauza în primă instanţă.

Potrivit normelor de competenţă în vigoare, calitatea de ofiţer de poliţie judiciară nu atrage competenţa de primă instanţă a curţii de apel, iar dispoziţiile art. 48 C. proc. pen. invocate de petentul A. nu sunt incidente cauzei, referindu-se exclusiv la situaţia în care după săvârşirea infracţiunii intervine schimbarea calităţii inculpatului, nicidecum la situaţia în care survin modificări cu privire la normele care reglementează competenţa instanţelor judecătoreşti.

Prin urmare, având în vedere că acuzaţiile petentului formulate în plângerea penală adresată procurorului, dar şi soluţiile procurorului nu au vizat persoane a căror calitate să atragă competenţa curţii de apel, în conformitate cu prevederile art. 38 din C. proc. pen., competenţa pentru soluţionarea plângerii petentului revine tribunalului, în raport cu competenţa după materie, prevăzută de art. 36 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Faţă de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 30 iunie 2021.