Jurisdiction for judicial rehabilitation after loss of lawyer status: competence determined by law in force at filing, not original conviction court
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the case to be assigned to the Bucharest Sector 6 Court, establishing that this lower court holds material competence to adjudicate the petitioner's judicial rehabilitation request. The dispute arose after the Sector 6 Court initially declaimed jurisdiction to the Bucharest Court of Appeal, asserting that the original conviction was rendered by the latter in its capacity as the first-instance court for lawyers, to which the Court of Appeal subsequently responded by reversing the declination back to the Sector 6 Court and invoking the supreme court to break the deadlock. The decisive legal basis relied on Article 529 of the Code of Criminal Procedure, interpreted in conjunction with Supreme Court Decision No. LXXXIII/2007, which mandates that when legal norms of jurisdiction change such that the original first-instance court no longer holds competence, the rehabilitation request must be heard by the court that would have had first-instance jurisdiction under the law in force at the time the request was filed. Because the petitioner had lost the status of a lawyer at the time of the filing, the special jurisdiction of the Court of Appeal ceased to apply, and the general jurisdiction reverted to the local court of first instance where the offenses would ordinarily be tried.
Legislator headnote
AI generatedart. 50 alin. (1) din C. proc. pen, art. 529 din C. proc. pen, art. 180 alin. (21) C. pen, art. 180 alin. (11) C. pen, art. 217 alin. (1) C. pen, art. 193 C. pen; Jurisdiction for judicial rehabilitation after loss of lawyer status: competence determined by law in force at filing, not original conviction court: Prin sentinţa penală nr. 512 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi în baza art. 36 alin. (1) lit. a), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de petentul A., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 iunie 2021
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 512 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti şi în baza art. 36 alin. (1) lit. a), art. 47 alin. (1), art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen. a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de petentul A., în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru a se pronunţa în acest sens, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că, prin cererea înregistrată la data de 23.06.2020, sub nr. x/2020, petentul A. a solicitat instanţei reabilitarea sa judecătorească faţă de condamnarea la pedeapsa cu închisoarea.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că petentul A. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 126/20.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 180 alin. (21) C. pen. din 1969, art. 180 alin. (11) C. pen. din 1969, art. 217 alin. (1) C. pen. din 1969, art. 193 C. pen. din 1969, art. 32 din Legea nr. 217/2003.
Având în vedere condamnarea suferită de petent şi prevederile art. 529 alin. (1) din C. proc. pen., în conformitate cu care instanţa competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti este fie instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanţa corespunzătoare în a cărei rază teritorială domiciliază condamnatul, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a apreciat că nu este competentă din punct de vedere material pentru a soluţiona prezenta cauză întrucât petentul a suferit o condamnare la pedeapsa închisorii, condamnare aplicată de o instanţă ierarhic superioară, respectiv curtea de apel, a cărei competenţă în primă instanţă a fost atrasă de calitatea de avocat a inculpatului, astfel încât competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare judecătorească revine instanţei ierarhic superioară.
Ulterior, cauza a fost înregistrată pe rolul Curtii de Apel Bucuresti sub nr. x/2020.
Prin sentinţa penală nr. 117/F din 7 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti în privinţa soluţionării cauzei penale nr. 9684/303/2020 având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul condamnat A..
În temeiul art. 50 C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen., a fost declinată competenţa soluţionării cauzei penale nr. 9684/303/2020 având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.
De asemenea, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel, la data de 24.05.2021, a pus în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti în privinţa soluţionării cauzei penale nr. 9684/303/2020 având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul condamnat A..
Curtea de apel a constatat că, prin sentinţa penală nr. 126/20.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 296/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, A. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 180 alin. (2)1 C. pen. din 1969, art. 180 alin. (1)1 C. pen. din 1969, art. 217 alin. (1) C. pen. din 1969, art. 193 C. pen. din 1969, art. 32 din Legea nr. 217/2003.
Prin sentinţa penală nr. 113/13.07.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 301/07.09.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare şi s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani închisoare.
Petentul A. a fost eliberat condiţionat din executarea pedepsei la data de 29.11.2016, cu un rest rămas neexecutat de 282 de zile.
Cu privire la instanţa competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti în situaţia în care, prin schimbarea normelor legale de competenţă, instanţa care a judecat în prima instanţă nu mai are această competenţă în momentul introducerii cererii, prin decizia nr. LXXXIII/2007, publicată în M. Of. nr. 780/21.11.2008 s-a stabilit ca cererea de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece în prima instanţă, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.
Curtea de apel a constatat că, la momentul formulării cererii de reabilitare ce face obiectul prezentei cauze, petentul A. nu mai avea calitatea de avocat, calitate care a atras iniţial competenţa de judecată a Curţii de Apel Bucureşti, instanţă care l-a şi condamnat prin sentinţa penală nr. 126/20.02.2014, definitivă prin decizia penală nr. 296/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În aceste condiţii, referitor la competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare, s-a apreciat că aceasta revine instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece în prima instanţă infracţiunile comise de A., pentru care acesta a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 126/20.02.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 296/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, această instanţa fiind Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti. De altfel, prin sentinţa penală nr. 105/10.03.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a respins, ca prematură, cererea de reabilitare de drept formulată de către petentul A..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, la data de 18 iunie 2021, sub nr. x/2020, fiind stabilit termen pentru soluţionare la data de 23 iunie 2021.
Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti, referitor la competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare judecătorească formulată de petentul A., Înalta Curte, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, pentru următoarele considerente:
Conform art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanţă, după împlinirea unui termen de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depăşeşte 5 ani.
În ceea ce priveşte instanţa competentă, dispoziţiile art. 529 din C. proc. pen. prevăd expres că este competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea pentru care se cere reabilitarea.
Singura condiţie care trebuie îndeplinită este ca instanţa sesizată să fie cea care a pronunţat în primă instanţă condamnarea pentru care se cere reabilitarea, cu excepţia situaţiei în care se schimbă normele de competenţă.
Cu privire la existenţa unei practici neunitare în ceea ce priveşte instanţa competentă să se pronunţe asupra reabilitării judecătoreşti în situaţia în care, prin schimbarea normelor legale de competenţă, instanţa care a judecat cauza în primă instanţă nu mai are această competenţă în momentul introducerii cererii, a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, care, prin decizia nr. LXXXIII (83) din data de 10 decembrie 2007 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 780 din 21 noiembrie 2008), a statuat că dispoziţiile art. 494 teza I din C. proc. pen. anterior (corespondent cu art. 529 teza I din C. proc. pen. actual) se interpretează în sensul că: În caz de modificare a normelor de competenţă, cererea de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă, potrivit legii în vigoare la momentul introducerii cererii.
Această decizie a instanţei supreme rămâne obligatorie pentru instanţe în condiţiile în care dispoziţiile legale actuale nu conţin modificări de natură să afecteze aplicabilitatea acesteia.
Verificând actele şi lucrările dosarului se reţine că, la data săvârşirii infracţiunilor, petentul A. avea calitatea de avocat, calitate care a atras iniţial competenţa de judecată a Curţii de Apel Bucureşti, instanţă care l-a şi condamnat prin sentinţa penală nr. 126/20.02.2014, definitivă prin decizia penală nr. 296/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Conform art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., curtea de apel judecă în primă instanţă infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi.
Potrivit art. 35 din C. proc. pen., judecătoria judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, judecătoria soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.
Din examinarea dispoziţiilor legale menţionate, Înalta Curte constată că, la momentul formulării cererii de reabilitare, respectiv la data de 23 iunie 2020, petentul A. nu mai avea calitatea de avocat, astfel că instanţa căreia i-ar reveni competenţa materială să judece cauza în primă instanţă este instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece în primă instanţă infractiunile pentru care a fost condamnat, de competenţa judecătoriei (Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie domiciliază de la domiciliul condamnatul).
Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 529 din C. proc. pen. coroborat cu art. 35 din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul condamnat A. în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, instanţă căreia i se trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2021.