Appeal against procedural dismissal of criminal trial duration complaint declared inadmissible

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2021

Deliberând asupra căii de atac declarate de contestatorul A., constată următoarele:

Prin încheierea nr. 91 din data de 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestaţia privind durata procesului penal vizând Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava, secţia penală, formulată de contestatorul A. şi a fost obligat contestatorul la plata către stat a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a dispuse în acest sens, Curtea de Apel Suceava a reţinut, în esenţă, că, în cauză, contestatorul A. a formulat contestaţie privind durata procesului penal vizând Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava, având ca obiect "abţinerea întregii instanţe - revizuire" după soluţionarea cauzei prin sentinţa penală nr. 31 din data de 31 ianuarie 2020. Faţă de aceste considerente, a constatat că nu este îndeplinită condiţia existenţei unui proces penal în curs, motiv pentru care contestaţia este inadmisibilă.

Împotriva acestei hotărâri contestatorul A. a formulat, prin e-mail, la data de 15 martie 2021, "plângere (...) împotriva tuturor soluţiilor pronunţate în cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/2021", pentru motivele expuse pe larg, în scris, la dosarul cauzei.

Cererea contestatorului A. a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală sub acelaşi număr şi a fost repartizată aleatoriu Completului C2, pentru termenul de judecată din data de 13 aprilie 2021.

Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat inadmisibilitatea căii de atac exercitate de contestator.

Examinând calea de atac declarată de contestatorul A., prin prisma dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, pentru motivele considerente:

Conform dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţia României, "Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege." În aplicarea acestor dispoziţii constituţionale, legiuitorul a stabilit regulile aplicabile procesului penal, inclusiv regimul exercitării căilor de atac, dând eficienţă principiilor legalităţii căilor de atac şi liberului acces la justiţie, reglementate de dispoziţiile art. 129 şi art. 21 din Constituţia României, precum şi exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Din reglementarea principiului legalităţii căilor de atac, atât în cuprinsul art. 129 din Constituţie ("Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."), cât şi al art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ("Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.") reiese că o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi exercitată decât în condiţiile prevăzute de lege, sub sancţiunea nulităţii. Prin urmare, declararea unei căi de atac care nu este prevăzută de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o cerere inadmisibilă.

Încheierea nr. 91 din data de 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, ce face obiectul prezentei căi de atac, este pronunţată într-o cauză având ca obiect contestaţia declarată de contestatorul A. privind durata procesului penal vizând Dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Suceava, întemeiată pe dispoziţiile art. 4881 şi următoarele din C. proc. pen.

În procedura specială a contestaţiei privind durata procesului penal, reglementată de dispoziţiile art. 4881 - 4886 din C. proc. pen., legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea obţinerii unei hotărâri definitive prin care să se dispună accelerarea procedurii judiciare atât pentru cauzele aflate în faza de urmărire penală, cât şi pentru cauzele aflate în faza judecăţii, hotărârile pronunţate în materie fiind definitive, conform dispoziţiilor art. 4886 alin. (7) din C. proc. pen. care prevăd:

"Încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa soluţionează contestaţia nu este supusă niciunei căi de atac.".

Prin urmare, contestatorul A. a învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea unei căi de atac îndreptată împotriva unei hotărâri care nu este susceptibilă de reformare, context în care demersul său judiciar nu este admisibil.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge calea de atac declarată de contestatorul A., ca inadmisibilă.

Totodată, faţă de culpa sa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de contestatorul A. împotriva încheierii nr. 91 din data de 24 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 aprilie 2021.