Fraud via Falsified Diploma for Public Employment: Justification of Material Damage Despite Actual Work Performance
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal, leaving the lower court decisions in force that convicted the defendant and imposed a resulting penalty of 1 year and 4 months imprisonment, suspended under surveillance, alongside ancillary prohibitions on public office and a civil liability of 68,721 RON for material damages. The dispute centered on whether the defendant's use of a falsified high school diploma to secure a cashier position at a local municipality constituted fraud (art. 244 Penal Code) rather than merely the use of a forged document, with the defendant arguing that no "loss" occurred because she performed actual work and was compensated by salary. The court held the appeal unfounded under Art. 438(1)(7) of the Code of Criminal Procedure, establishing that the fact pattern met the legal typology for continuous fraud because the defendant induced the public institution into error regarding her qualifications, and the resulting material damage was validly calculated as the total salaries received, which constituted an unjust enrichment derived from an illicit act.
Legislator headnote
AI generatedart. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen, art. 323 C. pen, art. 5 C. pen, art. 396 alin. (10) C. proc. pen, art. 67 alin. (1) C. pen, art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen; Fraud via Falsified Diploma for Public Employment: Justification of Material Damage Despite Actual Work Performance: Prin Sentinţa penală nr. 266 din 20 decembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Costeşti în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata A., ca urmare a intervenirii prescripţiei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 266 din 20 decembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Costeşti în Dosarul nr. x/2018, în baza art. 396 alin. (1) şi (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpata A., ca urmare a intervenirii prescripţiei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.
În baza art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. şi art. 5 C. pen., a fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii continue de înşelăciune.
În baza art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
S-a constatat că infracţiunea ce face obiectul prezentului dosar este concurentă cu infracţiunea pentru care a fost condamnată la pedeapsa de 1 an închisoare ce a fost suspendată condiţionat prin Sentinţa penală nr. 278/27.07.2018, rămasă definitivă prin Decizia nr. 964/A/31.10.2018 a Curţii de Apel Piteşti.
În baza art. 97 alin. (1) C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicate prin Sentinţa penală nr. 278/27.07.2018, rămasă definitivă prin Decizia nr. 964/A/31.10.2018 a Curţii de Apel Piteşti.
În baza art. 97 alin. (1) C. pen., raportat la art. 40 alin. (1) C. pen., raportat la art. 39 C. pen. şi art. 38 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 1 închisoare, care a fost sporită cu 4 luni închisoare (1/3 din totalul celorlalte pedepse stabilite), rezultând astfel pedeapsa rezultantă de 1 an şi 4 luni închisoare.
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă, s-a interzis inculpatei ca pedeapsa complementară exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 68 alin. (1) lit. b) C. pen.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., alături de pedeapsa rezultantă, s-a interzis inculpatei ca pedeapsa accesorie exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 97 alin. (2) C. pen. raportat la art. 91 alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 92 alin. (1) C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a pronunţat anterior suspendarea condiţionată a executării pedepsei, respectiv 31.10.2018.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Argeş, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., a fost obligată inculpata să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Argeş sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Comunei Lunca Corbului, judeţul Argeş sau în cadrul Consiliului Local Lunca Corbului pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.
În baza art. 94 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere datele prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. c) - e) C. pen. să se comunice Serviciului de Probaţiune Argeş.
În baza art. 94 alin. (2) C. pen. s-a dispus ca supravegherea executării obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) şi b), alin. (3) şi alin. (5), pe durata termenului de supraveghere, să se realizeze de către Serviciul de Probaţiune Argeş.
În baza art. 94 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca Serviciul de Probaţiune Argeş să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea obligaţiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) şi b), precum şi în alin. (3) într-un termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. raportat la art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1), alin. (2) şi alin. (4) C. pen., în sensul că dacă, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege ori dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre ori dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârşeşte o nouă infracţiune, instanţa va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi va dispune executarea pedepsei.
În baza art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen. raportat la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a desfiinţat înscrisul autentic constând în diplomă de bacalaureat seria x nr. x.
În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 25 C. proc. pen. raportat la art. 1357 C. civ. s-a admis acţiunea civilă exercitată de partea civilă Primăria Comunei Lunca Corbului şi a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a sumei de 68.721 RON, reprezentând daune materiale.
În baza art. 272 C. proc. pen., art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligată inculpata la plata sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata A..
Prin Decizia penală nr. 379/A din 13 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în majoritate, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpata A. împotriva Sentinţei penale nr. 266 din 20 decembrie 2019 pronunţată de Judecătoria Costeşti în Dosarul nr. x/2018.
Împotriva hotărârii instanţei de apel, la data de 07 octombrie 2020, a declarat recurs în casaţie inculpata A., prin apărător ales, invocând cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., cu argumentarea că a fost condamnată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.
Astfel, a arătat că, folosirea diplomei de bacalaureat falsificate la înscrierea la concursul pentru ocuparea funcţiei de casier, poate fi subsumată infracţiunii de fals şi/uz de fals (faptă reţinută, de altfel, în sarcina inculpatei, în concurs cu infracţiunea de înşelăciune) şi nu infracţiunii de înşelăciune, astfel, cum, în mod eronat, au reţinut instanţele anterioare, obiectul juridic al celor două fapte fiind diferit.
În acest sens, s-a precizat că obiectul juridic al infracţiunii de înşelăciune îl constituie protejarea relaţiilor sociale de ordin patrimonial bazate pe încredere, în timp ce obiectul juridic al infracţiunilor de fals se referă la protejarea relaţiilor sociale în legătură cu încrederea publică acordată anumitor categorii de înscrisuri.
Pe de altă parte, s-a arătat că din conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune lipseşte elementul constitutiv esenţial, respectiv producerea unei pagube, având în vedere că partea civilă a achitat sumele de bani inculpatei cu titlu de drepturi salariale pentru munca depusă în cadrul primăriei şi nu în considerarea faptului că avea studii medii.
Prin urmare, în condiţiile în care partea civilă a beneficiat de munca prestată de inculpată în funcţia pe care aceasta a fost angajată, s-a apreciat că nu se poate considera că s-a produs o pagubă în dauna părţii civile.
Prin încheierea din 28 ianuarie 2021, Înalta Curte, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/2018.
Examinând recursul în casaţie declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Se reţine că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege şi numai anumite motive expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să se poată invoca orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a prevăzut în mod expres.
Astfel, cazul de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen. ("inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală"), se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune.
De asemenea, cazul de casare menţionat nu permite o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi stabilirea unei situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, examinarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt neputând fi cenzurate în niciun fel.
Examinând decizia penală atacată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte constată că dispoziţiile legale menţionate nu sunt incidente în cauză, întrucât fapta pentru care a fost condamnată recurenta inculpată corespunde modelului legal incriminat de legiuitor prin infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) şi (2) C. pen.
Astfel, conform situaţiei de fapt, stabilită în mod definitiv de instanţa de apel, rezultă că, recurenta inculpată A. a indus în eroare partea civilă Primăria Lunca Corbului (prin participarea la concursul pentru funcţia de casier), folosindu-se de calităţi mincinoase (absolventă de studii medii) şi de un înscris oficial falsificat (diplomă de bacalaureat, despre care ştia că fusese falsificată), în scopul obţinerii pentru sine a unui folos patrimonial injust (salariul acordat pentru un post pentru care nu îndeplinea condiţiile legale), cauzând astfel instituţiei publice sus-menţionate un prejudiciu de 68.721 RON.
Critica recurentei inculpate, în sensul că din conţinutul constitutiv al infracţiunii de înşelăciune lipseşte elementul constitutiv esenţial, respectiv producerea unei pagube, având în vedere că partea civilă i-a achitat sumele de bani cu titlu de drepturi salariale pentru munca depusă în cadrul primăriei, a fost invocată şi în faţa instanţei de apel, fiind respinsă, în mod corect.
În acord cu instanţa de apel, se apreciază că prejudiciul cauzat prin fapta recurentei inculpate reprezintă totalitatea salariile încasate de aceasta, având în vedere că încadrarea pe post s-a efectuat ca urmare a unei încălcări a legii penale, iar folosul material în legătură directă de cauzalitate cu o faptă ilicită nu poate fi socotit just.
Astfel, recurenta inculpata a indus în eroare partea civilă, cu privire la calitatea pe care ar fi trebuit să o îndeplinească pentru a putea participa la concurs, aceasta nefiind îndreptăţită, în acel context, să ocupe funcţia şi să primească remuneraţia corespunzătoare acesteia.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpata împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 379/A din 13 iulie 2020 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. x/2018.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 aprilie 2021.
GGC - GV