Negative conflict of jurisdiction resolved in favor of Iași Court for tax garnishment on third-party income based on special territorial competence

Şedinţa publică din data de 30 martie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Prin cererea înregistrată la data de 30 martie 2020 pe rolul Judecătoriei Iaşi, secţia Civilă, sub nr. x/2020, creditoarea Direcţia Taxe şi Impozite a Municipiului Piatra Neamţ a solicitat, în contradictoriu cu debitorul A. şi terţul poprit S.C. B. S.R.L., înfiinţarea popririi pentru suma de 1.200 RON asupra veniturilor succesive pe care terţul poprit le datorează debitorului.

Prin sentinţa nr. 5968 din 27 iulie 2020, pronunţată de Judecătoria Iaşi, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Iaşi şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de validare poprire, formulate de Direcţia de Taxe şi Impozite a Municipiului Piatra Neamţ, în contradictoriu cu debitorul A. şi terţul poprit S.C. B. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Piatra Neamţ.

În motivarea acestei sentinţe, s-a reţinut că excepţia necompetenţei teritoriale este întemeiată, deoarece terţul poprit are sediul în localitatea Piatra Neamţ.

Prin sentinţa civilă nr. 1 din 4 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piatra Neamţ invocată din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect validare poprire, în favoarea Judecătoriei Iaşi; de asemenea, s-a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi s-a dispus trimiterea cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Piatra Neamţ a reţinut că dispoziţiile art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, aplicabile în speţă, au caracter de lege specială faţă de prevederile C. proc. civ.. Aceste dispoziţii prevăd că în cazul în care terţul poprit înştiinţează organul de executare că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, competenţa teritorială de soluţionare a cererii având ca obiect menţinerea popririi, la sesizarea organului de executare, aparţine judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul terţului poprit, aceste dispoziţii derogând de la normele de competenţă teritorială de drept comun din materia validării popriri.

S-a arătat că sediul social al terţului poprit S.C. B. S.R.L. se află în raza de competenţă a Judecătoriei Iaşi, respectiv în comuna Valea Lupului, satul Valea Lupului, str. x, demisol, judeţul Iaşi, astfel cum rezultă din extrasul eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Judecătoria Piatra Neamţ a mai reţinut că art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 instituie o competenţă teritorială absolută care nu poate fi înlăturată, astfel încât instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Iaşi, în a cărei circumscripţie se află sediul social al terţului poprit.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 5 februarie 2021.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi, pentru următoarele considerente:

Litigiul declanşat de creditoarea Direcţia de Taxe şi Impozite a Municipiului Piatra Neamţ are ca obiect înfiinţarea popririi, faţă de terţul poprit S.C. B. S.R.L., asupra veniturilor periodice pe care acesta din urmă le datorează debitorului său, A..

Cum executarea silită a fost pornită în temeiul titlului executoriu nr. x din 24.09.2019 şi a titlului executoriu nr. x din 06.03.2019, emise de creditoare, rezultă că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza se determină prin raportare la dispoziţiile Codului de procedură fiscală, derogatorii de la dreptul comun reprezentat de C. proc. civ.

Având în vedere că temeiul juridic al cererii îl reprezintă dispoziţiile art. 236-237 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, rezultă că instanţa de judecată a fost învestită cu o cerere vizând menţinerea popririi în sensul art. 237 din acelaşi act normativ.

Faptul că acţiunea este intitulată "cerere de validare a popririi" nu este de natură a conduce la o altă concluzie, din moment ce instanţa de judecată nu este ţinută de denumirea cererii în calificarea acesteia, conform art. 152 C. proc. civ.

Potrivit art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, "dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi".

Textul de lege anterior evocat stabileşte competenţa de soluţionare a cererii privind menţinerea sau desfiinţarea popririi, în baza unui titlu executoriu fiscal, în favoarea instanţei în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit.

Din verificarea extrasului eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, aflat la dosarul nr. x/2020 al Judecătoriei Piatra Neamţ, instanţa supremă constată că terţul poprit S.C. B. S.R.L. are sediul în Comuna Valea Lupului, satul Valea Lupului, str. x, demisol, judeţul Iaşi.

Având în vedere că sediul terţului poprit se află în circumscripţia Judecătoriei Iaşi, rezultă că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală raportat la art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 martie 2021.