Territorial jurisdiction for civil delict claims: exclusive competence of the court where the illicit act occurred
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Alba Iulia Court, overriding the Bucharest Sector 1 Court’s referral. The dispute involved a public municipal unit suing a private telecommunications company for civil delictual damages and the removal of unauthorized cables in subterranean channels, resulting in a prior instance ruling that the defendant’s domicile (Bucharest) held exclusive territorial jurisdiction. The appellate court reversed this view, determining that under Article 113(1) point 9 of the Code of Civil Procedure, the court where the unlawful act occurred or the damage was produced is competent for delictual claims. Invoking the plaintiff’s exclusive right to choose among several equally competent courts under Article 116 of the Code of Civil Procedure, the final decision confirmed the competence of the Alba Iulia Court, as the plaintiff validly initiated proceedings at the location of the illicit act.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) din C. proc. civ, art. 111 din C. proc. civ, art. 113 din C. proc. civ, art. 1357 din C. civ, art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ, art. 116 din C. proc. civ; Territorial jurisdiction for civil delict claims: exclusive competence of the court where the illicit act occurred: The dispute involved a public municipal unit suing a private telecommunications company for civil delictual damages and the removal of unauthorized cables in subterranean channels, resulting in a prior instance ruling that the defendant’s domicile (Bucharest) held exclusive territorial jurisdiction. The appellate court reversed this view, determining that under Article 113(1) point 9 of the Code of Civil Procedure, the court where the unlawful act occurred or the damage was produced is competent for delictual claims. Invoking the plaintiff’s exclusive right to choose among several equally competent courts under Article 116 of the Code of Civil Procedure, the final decision confirmed the competence of the Alba Iulia Court, as the plaintiff validly initiated proceedings at the location of the illicit act.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for establishing the territorial competence of the Alba Iulia Court as the location where the illicit act occurred.
Procedural rule applied to justify the plaintiff's exclusive right to choose between equally competent courts in cases of alternative jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 30 martie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Prin cererea înregistrată la data de 6 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, sub nr. x/2020, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia, în contradictoriu cu pârâta A. S.A. a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:
- obligarea pârâtei la plata sumei de 105.444,36 RON reprezentând despăgubiri;
- obligarea pârâtei să îşi ridice de îndată toate cablurile de transport date/voce amplasate în canalizaţiile subterane ale Municipiului Alba Iulia în zonele Cetatea Medievală, Miceşti - str. x şi str. x I. Cuza sau, în caz de refuz, autorizarea reclamantei la îndepărtarea acestor cabluri şi a instalaţiilor aferente, pe cheltuiala şi riscul pârâtei;
- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată;
În motivarea cererii, s-a arătat, în esenţă, că prejudiciul în cuantum de 105.444,36 RON reprezintă contravaloarea lipsei de folosinţă ca urmare a utilizării de către societatea pârâtă a canalizaţiilor subterane din Municipiul Alba Iulia fără drept.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1357 şi urm. din C. civ., art. 1381 şi urm. din C. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 1872/2020 din 7 octombrie 2020, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Alba Iulia, invocată de pârâta A. S.A. prin întâmpinare, competenţa de soluţionare a cauzei fiind declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Judecătoria Alba Iulia a apreciat că este întemeiată excepţia necompetenţei teritoriale invocată de către pârâtă, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Conform prevederilor art. 111 din C. proc. civ. "cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului".
S-a arătat că nu poate fi avută în vedere dispoziţia legală anterior evocată, deoarece pârâta este o societate pe acţiuni privată, neinclusă în categoria entităţilor expres menţionate de acest text de lege.
Întrucât pârâta A. S.A. are sediul în Bucureşti şi nu există niciunul dintre cazurile de competenţă alternativă prevăzute la art. 113 din C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 393/2021 din 27 ianuarie 2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia şi pe pârâta A. S.A., în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. De asemenea, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă şi suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea acestuia.
În argumentarea acestei soluţii, s-a reţinut că temeiul juridic al pretenţiilor reclamantei este reprezentat de răspunderea civilă delictuală a pârâtei în temeiul art. 1357 din C. civ. şi că potrivit art. 113 alin. (1) pct. 9 din C. proc. civ., în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., mai este competentă instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.
Din precizările ambelor părţi a rezultat că fapta ilicită a fost săvârşită în Municipiul Alba Iulia.
În raport de dispoziţiile art. 116 din C. proc. civ. care stabilesc că reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a constatat că Judecătoria Alba Iulia este competentă din punct de vedere teritorial să judece cauza, ca primă instanţă sesizată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 9 februarie 2021.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară reciproc necompetente a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, pentru următoarele considerente:
Instanţa supremă reţine că litigiul are ca obiect o acţiune prin care reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia a solicitat obligarea pârâtei A. S.A., în temeiul art. 1357 din C. civ., la plata sumei de 105.444,36 RON reprezentând despăgubiri, precum şi obligarea acesteia la ridicarea cablurilor de transport date/voce amplasate în canalizaţiile subterane ale Municipiului Alba Iulia în zona Cetatea Medievală.
Prin urmare, reclamanta urmăreşte atragerea răspunderii civile delictuale a pârâtei pentru săvârşirea unei fapte ilicite, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1357 din C. civ.
Regula generală de drept comun, în materia competenţei teritoriale, este instituită de art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Conform art. 113 alin. (1) pct. 9 din acelaşi cod, în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai este competentă "instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă".
Pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizată aparţine exclusiv reclamantului, opţiune susţinută de art. 116 din C. proc. civ.
În speţă, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alba Iulia a sesizat Judecătoria Alba Iulia, instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, astfel că acesteia îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.
Faţă de cele arătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 116, raportat la art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 martie 2021.