Late criminal appeal rejected for failure to prove notification at new address despite presence in earlier hearings

Deliberând asupra recursului de față constată:

Prin sentința penală nr. 47/ D din 6 februarie 2003, pronunțată de Tribunalul Bacău, inculpatul C.D.D. a fost condamnat după cum urmează:

- la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și art. 13 C. pen., faptă din 21 mai 2001;

- la un an și 6 luni închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tentativă la furt calificat, prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (2) lit. a), e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., faptă din 25 - 26 septembrie 2001.

Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

S-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

Prin aceeași hotărâre au mai fost condamnați inculpații I.C. și S.P.C., la pedepsele rezultante de câte 3 ani și respectiv un an și 6 luni închisoare.

S-a luat act că părțile vătămate V.A.M. și S.V.R. nu s-au constituit părți civile.

Inculpații în solidar și fiecare inculpat minor în solidar cu părțile responsabile civilmente C.A., C.L., S.M. și S.C. la plata sumei de 3.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă SC T. SRL Bacău.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut în fapt, următoarele:

În ziua de 21 mai 2001, ora 15,00, inculpații minori I.C., C.D.D. și M.A. aflându-se în zona Terasei P. din municipiul Bacău, au hotărât să facă rost de bani pentru țigări, scop în care au oprit pe partea vătămată S.V.R. care se întorcea de la școală.

Inculpatul C.D. i-a cerut părții vătămate 1000 lei pentru țigări, iar când aceasta i-a răspuns că nu are bani, a observat că poartă la mână un ceas și a hotărât să-l sustragă, cu ajutorul inculpatului I.C. a imobilizat-o, timp în care i-a sustras ceasul.

Inculpații după ce i-au sustras ceasul părții vătămate au plecat și au valorificat bunul sustras cu suma de 30.000 lei.

În ziua de 25 septembrie 2001, inculpații s-au hotărât de această dată să facă rost de bani, sustrăgând în timpul nopții bunuri din magazinul SC T. SRL Bacău. Inculpații s-au întâlnit, în jurul orei 22, în apropierea magazinului, au escaladat magazia din spatele societății, au spart un geam termopan, inculpații I.C. și S.P.C. au pătruns în magazin în timp ce inculpatul C.D.D. a rămas pe acoperiș pentru a asigura paza.

Inculpații înainte să părăsească magazinul au fost surprinși de organele de poliție care i-au imobilizat și condus la secție.

Împotriva hotărârii inculpatul, peste termenul legal prevăzut de lege, a declarat apel.

El a susținut că a fost absent la termenul de judecare a cauzei deoarece a fost citat la vechile adrese la care nu mai locuia.

Prin decizia penală nr. 218 din 20 iulie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul C.D.D.

Împotriva acestei decizii în termen legal inculpatul a declarat prin apărătorul său recurs care a fost însușit la termenul de astăzi, solicitând casarea acesteia și trimiterea dosarului pentru cercetarea apelului, considerat a fi declarat în termen.

Recursul declarat este nefondat.

Examinând hotărârea atacată în raport de critica formulată, cât și de probele administrate și dispozițiile legale aplicabile în cauză, Curtea constată că instanța de control judiciar corect a respins ca tardiv apelul declarat de inculpat, reținând că la data de 5 decembrie 2002 acesta a fost prezent în instanță și audiat, luând la cunoștință de cauza în care avea calitatea de inculpat.

Pe parcursul judecății nu a adus la cunoștință împrejurarea că nu mai locuiește la adresele indicate.

Hotărârea pronunțată la data de 6 februarie 2003 a fost comunicată inculpatului la ambele adrese la data de 11 februarie 2003, iar apelul declarat la 9 mai 2003.

Față de cele menționate, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

Conform art. 192 alin. (2) C. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.D.D. împotriva deciziei penale nr. 218 din 20 iulie 2004 a Curții de Apel Bacău.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 noiembrie 2004.