Territorial jurisdiction conflict in social security litigation against public authorities: application of general civil procedure choice-of-forum rules over specialized medical court jurisdiction

Şedinţa publică din data de 24 martie 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub numărul de dosar x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii CENTRUL MEDICAL DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT AMBULATORIU "DR NICOLAE KRETZULESCU" şi CENTRUL MEDICAL DÂMBOVIŢA AL MAI, solicitand ca: primul pârât să fie obligat să îi plătească suma de 284,04 RON reprezentând contravaloarea medicamentelor pentru lunile februarie- aprilie 2020 ce va fi indexată lunar cu indicele de inflaţie şi la care se va calcula şi dobânda legală penalizatoare, începând cu data introducerii acţiunii, al doilea pârât să fie obligat să îi emită reţetă electronică pentru toate medicamentele prescrise pe denumire comercială de către cei doi medici specialişti în cardiologie şi urologie.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că a lucrat ca poliţist în Inspectoratul de Poliţie al judeţului Dâmboviţa, în prezent fiind poliţist pensionat, aşa cum rezultă din decizia de pensionare nr. x din data de 24.11.1999, pe care o anexează la cerere. In luna ianuarie 2020 a fost planificat şi s-a prezentat la medicul de familie în ziua de 30.01.2020, care i-a eliberat reţetele pentru medicamentele prescrise, însă pe denumire comună internaţională (DCI) şi a refuzat să respecte recomandarea celor doi medici specialişti în cardiologie şi urologie de a-i prescrie medicamente pe denumire comercială, aşa cum aceştia i-au recomandat prin scrisorile medicale. Cu reţeta eliberată s-a prezentat la farmacia S.C. B. S.R.L., farmacie agreată de Centrul Medical care are contract cu Casa OPSNAJ si MAI, unde, pentru a i se elibera medicamentele, a fost nevoit să plătească o diferenţă de valoare de 284,04 RON. In ziua de 30.01.2020 a trimis la sediul Centrului Medical Dâmboviţa al MAI pentru pârât cererea tip prin care a solicitat ca pârâtul CMDTA să aprobe decontarea contribuţiei personale din contravaloarea medicamentelor achiziţionate.

Cu privire la prezentul litigiu, reclamantul a apreciat că acesta este un litigiu care are ca obiect drepturi de asigurări sociale şi că pentru a te adresa instanţei de judecată, legea nu prevede nicio procedură prealabilă.

În drept, reclamantul invocă art. 38 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 677/2003, emisă în aplicarea Legii nr. 360/2002, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Prin sentinţa civilă nr. 1263 din 29.09.2020, urmare a admiterii excepţiei de necompetenţă teritorială, Tribunalul Dâmboviţa, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

S-a reţinut că acţiunea a fost întemeiată de reclamant pe principiile legislaţiei de asigurări sociale, aspect necombătut de pârâtă (prin neinvocarea unor excepţii privind competenţa funcţională), invocând nerespectarea un drept social, conferit în calitate de pensionar fost poliţist, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, astfel încât suntem în prezenţa unui litigiu de asigurări sociale.

Or, potrivit dispoziţiilor capitolului VIII al Legii nr. 263/2010, intitulat jurisdicţia asigurărilor sociale, cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, iar celelalte cereri, cum este şi cazul prezentei, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul (art. 154 alin. (2) din actul normativ menţionat).

Deoarece în cauză pârâtul are sediul în Bucureşti, instanţa a apreciat că revine competenţa teritorială de soluţionare a cauzei Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. de dosar x/2020

La termenul de judecată din data de 09.12.2020, Tribunalul Bucureşti a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale, reţinând, din interpretarea dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 360/2002 coroborate cu cele ale art. 104 din Legea nr. 223/2015 privind sistemul pensiilor militare de stat, că prevederile Legii nr. 223/2015, referitoare ia jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ., astfel că, în temeiul prevederilor art. 111 C. proc. civ., reclamantul putea introduce cererea îndreptată împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public, fie la instanţa de la domiciliul său, fie la instanţa de la sediul oricăruia dintre pârâţi, instanţa aleasă de reclamant fiind Tribunalul Dâmboviţa.

În consecinţă, prin sentinţa civilă nr. 7187 din 09.12.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetentei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.

De asemenea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Centrul Medical de Diagnostic şi Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu" şi Centrul Medical Dâmboviţa al M.A.I., ca prin hotărârea ce se va pronunţa primul pârât să fie obligat la plata sumei de 284,04 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor pentru lunile februarie- aprilie 2020, indexată lunar cu indicele de inflaţie şi la care se va calcula şi dobânda legală penalizatoare, începând cu data introducerii acţiunii, iar al doilea pârât să fie obligat să îi emită reţetă electronică pentru toate medicamentele prescrise pe denumire comercială de către cei doi medici specialişti în cardiologie şi urologie.

Aşadar, reclamantul, în calitate de în calitate de pensionar fost poliţist, a dedus judecăţii un litigiu de asigurări sociale.

Potrivit art. 30 din Legea nr. 360/2002, dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru poliţişti se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform art. 104 din Legea nr. 223/2015, prevederile acestei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ. şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Rezultă, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor mai sus amintite, că prevederile Legii nr. 223/2015, referitoare ia jurisdicţia în sistemul pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile C. proc. civ., astfel că, în temeiul prevederilor art. 111 C. proc. civ., reclamantul putea introduce cererea îndreptată împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public, fie la instanţa ele sa domiciliul său, fie la instanţa de la sediul oricăruia dintre pârâţi.

Pentru toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, conform art. 116 C. proc. civ.

Cum, în speţă, reclamantul, a ales să sesizeze Tribunalul Dâmboviţa, acestei instanţe îi revine competenţa teritorială de soluţionare a pricinii.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2021.