Revision petition inadmissible where contradictory judgments reflect non-unified judicial practice rather than a conflict of res judicata

Şedinţa publică din data de 24 martie 2021

Deliberând asupra cererii de revizuire, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 762/06.11.2019, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2019, au fost respinse excepţiile puterii lucrului judecat, prescripţiei dreptului material la acţiune, inadmisibilităţii acţiunii şi lipsei de interes invocate de pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara precum şi excepţiile tardivităţii cererii şi cea a lipsei de interes invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

A fost admisă cererea formulată de reclamanţii A. şi B. împotriva pârâţilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi, în consecinţă:

A fost lămurit dispozitivul sentinţei civile nr. 1161/07.07.2009 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. x/2007 al Tribunalului Arad în sensul că expresia pentru viitor din alin. (1) a dispozitivului sentinţei mai sus indicate înseamnă obligarea pârâţilor la plata acestor sume cuvenite din alin. (1) şi după intrarea în vigoare a Legii nr. 330/2009.

Alin. (2) al dispozitivului aceleiaşi sentinţe se va raporta la art. 1082 din vechiul C. civ. combinat cu art. 161 alin. (4) din Codul muncii dezdăunări care reprezintă daune interese.

Alin. (3) din dispozitivul aceleiaşi sentinţe are ca şi temei legal daunele interese conform art. 1084 din vechiul C. civ. însemnând dezdăunare - despăgubire civilă, raportată la art. 1073 din vechiul C. civ. şi la art. 161 alin. (4) actualmente 166 alin. (4) din Codul muncii, dezdăunările - despăgubirile cuprinse în alin. (2) şi (3) din dispozitivul sentinţei mai sus indicată, la data pronunţării 7 iulie 2009, sunt despăgubiri ce nu se supun impozitării.

Prin decizia civilă nr. 2 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, a fost respinsă excepţia tardivităţii recursurilor invocată de intimaţi, au fost admise recursurile formulate de pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei civile nr. 762/6.11.2019, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu reclamanţii intimaţi A. şi B.; a fost modificate în parte sentinţa civilă recurată şi în consecinţă: în baza art. 246 C. proc. civ., s-a luat act de renunţarea reclamantului B. la judecata contestaţiei la titlu.

A fost respinsă contestaţia la titlu executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1161/07.07.2009 a Tribunalului Arad pronunţată în dosarul nr. x/2007 formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

S-a menţinut în rest sentinţa civilă, respectiv cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor tardivităţii, lipsei de interes, prescripţia dreptului material la acţiune.

Prin cererea înregistrată la 25 februarie 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub număr de dosar x/2021, A. a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 2 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Revizuenta a solicitat anularea deciziei civile nr. 2 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019, susţinând, în esenţă, că se încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat privind aplicarea şi în continuare a sentinţei civile nr. 1161/07.07.2009, pronunţată de Tribunal Arad în dosarul nr. x/2007, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1752/R/05.07.2011, pronunţata de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2007, decare se bucură hotărârile enunţate în continuare, în raport de care se solicită anularea deciziei atacate: sentinţa civilă nr. 416/28.02.2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2019, definitivă prin decizia Civilă nr. 774/A/08.09.2020 a Curţii Apel Cluj în dosar nr. x/2019, privind pe B.; sentinţa civilă nr. 1122/07.07.2020, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosar nr. x/2019, aflată în prezent în apel pe rolul Curţii de Apel Cluj cu termen de judecată la 24.03.2021, privind tot pe B.; sentinţa civilă nr. 2068/15.10.2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, rămasă definitivă prin neapelare, în dosar nr. x/1 17/2020 privind tot pe B.; sentinţa civilă nr. 304/17.10.2017 a Curţii de Apel Timişoara, pronunţată în dosar x/2017, definitivă prin decizia civilă nr. 345/23.01.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017 privind pe C. şi sentinţa civilă nr. 630/22.07.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2019, aflată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privind pe C..

Prin hotărârile menţionate, arată revizuenta, instanţele au stabilit cu putere de lucru judecat aplicarea şi în continuare a coeficientului de multiplicare de 21,5 în ceea ce o priveşte pe revizuenta şi 19 în ceea ce îl priveşte pe B., că titlul executor nr. 1161/07.07.2009 nu şi-a încetat aplicabilitatea la apariţia Legii nr. 330/2009 fiind aplicabil şi în continuare.

În opinia revizuentei, prin măsurile dispuse de Curtea de Apel Timişoara prin intermediul deciziei civile contestate în prezentul dosar, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat de care se bucură hotărârile menţionate, context în care în speţă devine incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL TIMIŞOARA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

La 8 martie 2021, revizuenta a depus note de şedinţă prin care a solicitat restituirea taxei judiciare de timbru.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia de inadmisibilitate, invocată prin întâmpinare de intimatul MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL TIMIŞOARA, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Preliminar, deşi revizuenta a invocat în drept dispoziţiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, ţinând cont că acesta s-a prevalat de contrarietatea de hotărâri şi având în vedere prevederile art. 27 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 potrivit cărora:

"hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul", precum şi pe cele ale art. 513 alin. (1) C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, conform cărora:

"cererea de revizuire se soluţionează potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile judecăţii finalizate cu hotărârea atacată", prezenta cerere de revizuire va fi analizată din perspectiva motivului reglementat de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. de la 1865.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie subliniază că revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit art. 326 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Conform art. 322 alin. (1) C. proc. civ.:

"revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărârii date de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul", se poate cere în cele cazurile expres şi limitativ prevăzute de pct. 1-10 C. proc. civ. ale acestui text legal.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au pronunţat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Condiţiile anterior menţionate trebuie însă îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre aceste cerinţe ducând la respingerea cererii de revizuire.

În aplicarea dispoziţiilor art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condiţiile expres cerute de lege.

Revizuenta arată că există o pretinsă contrarietate între hotărâri definitive pronunţate, în speţe similare (iar nu identice), de Curtea de Apel Timişoara, de Tribunalul Cluj, de Curtea de Apel Bucureşti în privinţa altor persoane.

Din examinarea conţinutului cererii de revizuire, se reţine că revizuenta invocă, de fapt, existenţa unei practici judiciare neunitare la nivelul instanţelor de judecată, cu consecinţa pronunţării unor hotărâri contradictorii în pricini având ca obiect pretenţii în baza aceluiaşi temei juridic.

Or, practica neunitară a instanţelor ca urmare a aplicării şi interpretării unor norme de drept material nu poate constitui motiv de revizuire în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., această cale de atac neavând menirea de a remedia astfel de situaţii.

Astfel, scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

Înalta Curte constată că demersul judiciar al revizuentei nu a fost determinat de existenţa unei hotărâri judecătoreşti potrivnice în sensul dispoziţiei legale mai sus amintite, ci de nemulţumirea acesteia faţă de soluţia nefavorabilă pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, spre deosebire de soluţia pronunţată de aceeaşi instanţă/alte instanţe în cauze similare.

Faţă de considerentele expuse, văzând şi cerinţele art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 326 C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.

Înalta Curte, analizând cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, în raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele care succed:

Potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată:

"sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, se restituie la cererea petentului în cazul în care taxa plătită nu era datorată".

Se apreciază că revizuenta a achitat în mod eronat taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, cererea de revizuire fiind scutită de la plata taxei judiciare de timbru în raport de dispoziţiile art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru coroborat cu art. 270 Codul Muncii.

Aşa fiind, taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON achitată cu chitanţa seria x, din 25.02.2021, emisă de Municipiul Timişoara - Direcţia Fiscală a Municipiului Timişoara echivalează cu "o plată nedatorată" în înţelesul textului legal anterior evocat, situaţie în care, Înalta Curte, constatând că sunt incidente dispoziţiile art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, modificată, va dispune restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON către revizuenta A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2 din 26 ianuarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2019.

Restituie taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON către revizuenta A..

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2021.