Res judicata in revision proceedings: failure to meet triple identity of parties and inapplicability of positive effect pre-Law 310/2018
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the revision request filed by a heat supply company, thereby upholding the Court of Appeal's prior decision that rejected the company's appeal in a civil liability dispute. The underlying litigation concerned claims for unpaid individual heating consumption fees, initiated on a delictual liability basis where the utility company alleged the defendant economic agents had consumed energy without individual billing agreements. The petition for revision was grounded on Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, arguing that the appealed judgment violated the authority of res judicata by contradicting a definitive judgment in an identical case. The court denied the revision, holding that the requirement of the negative effect of res judicata (triple identity of parties, object, and cause) was not met because the defendants in the two conflicting cases were different entities, thereby precluding a finding of contradictory judgments. Furthermore, the court ruled that the positive effect of res judicata, which could allow for remand under the revised procedure, was inapplicable as the initial proceedings commenced before the entry into force of the relevant legislative amendments.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 509 C. proc. civ, art. 1349 C. civ, art. 431 alin. (2) C. proc. civ, art. 509 pct. 8 C. proc. civ, art. 509 alin. (2) C. proc. civ; Res judicata in revision proceedings: failure to meet triple identity of parties and inapplicability of positive effect pre-Law 310/2018: Revizuenta susţine că în prezenta cerere face referire la aspectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, care este consacrat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., de acesta beneficiind oricare dintre părţile litigante, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă, însă, acest beneficiu aparţine doar acelor părţi cărora li s-a recunoscut dreptul prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat, fiind vorba de drepturi câştigate.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 martie 2021
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a respins recursul declarat de recurenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. împotriva deciziei civile nr. 930/14.10.2019, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2018 în contradictoriu cu intimata A. S.R.L.
Împotriva acestei decizii COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. a formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă prin decizia civilă nr. 394/R din 13 octombrie 2020 a admis excepţia de necompetenţă a Curţii de Apel Timişoara şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuenta Compania Locală de Termoficare "COLTERM" S.A. Timişoara în contradictoriu cu intimata-pârâtă A. S.R.L., împotriva deciziei civile nr. 265/13.07.2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2018, având ca obiect pretenţii, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă sub nr. x/2020.
În susţinerea punctului 8 al art. 509 C. proc. civ. revizuenta, în esenţă, invocă încălcarea autorităţii de lucru judecat întemeiată pe hotărâri definitive pronunţate în cauze identice, menţionând în acest sens hotărârea supusă prezentei căi de atac şi decizia civilă nr. 757/R din 4 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2018.
În sprijinul susţinerii autorităţii de lucru judecat, revizuenta susţine că în ambele dosare a avut calitatea de reclamantă şi cele două recursuri au fost întemeiate pe dispoziţiile art. 1349 C. civ. privind răspunderea civilă delictuală, având aşadar acelaşi temei juridic, întrucât între reclamantă şi pârâţi nu au fost încheiate convenţii de facturare individuală a consumurilor de energie termică pentru perioada solicitată în cererea de chemare în judecată.
După prezentarea soluţiei şi a considerentelor din decizia nr. 757/R pronunţată în dosarul nr. x/2018, precum şi a deciziei supuse revizuirii, revizuenta a susţinut că instanţa nesocotind efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat şi legătura cu lucru judecat anterior, în condiţiile în care ambele dosare au aceeaşi cauză şi acelaşi obiect.
În opinia revizuentei instanţa de recurs este într-o contradicţie totală atunci când motivează considerentele deciziilor menţionate, întrucât obiectul şi cauza dosarelor indicate, sunt identice.
Totodată, revizuenta susţine că ambii intimaţi pârâţi fac parte din categoria agenţilor economici, care, în calitate de consumatori, au beneficiat de energia termică furnizată de societatea reclamantă, în aproximativ aceeaşi perioadă, plătind tariful necorespunzător categoriei din care fac parte, cauzând societăţii un prejudiciu, iar reclamanta şi-a întemeiat respectivele acţiuni în baza prevederilor articolului 1349 din C. civ. privind răspunderea civilă delictuală.
Revizuenta consideră că, separat de faptul că autoritatea de lucru judecat este prevăzută în mod expres ca ataşându-se şi considerentelor hotărârii, trebuie observat şi subliniat că ea nu vizează doar considerentele decisive, adică acelea care susţin şi explicitează dispozitivul, ci şi considerentele care au dezlegat o chestiune litigioasă dedusă judecăţii în mod incidental, a cărei rezolvare nu se va regăsi aşadar, în dispozitivul hotărârii.
Revizuenta susţine că în prezenta cerere face referire la aspectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, care este consacrat de art. 431 alin. (2) C. proc. civ., de acesta beneficiind oricare dintre părţile litigante, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă, însă, acest beneficiu aparţine doar acelor părţi cărora li s-a recunoscut dreptul prin hotărârea care se bucură de autoritate de lucru judecat, fiind vorba de drepturi câştigate.
Mai mult decât atât, susţine revizuenta, în privinţa efectului pozitiv, adică a aceluia care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanţă, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii, fără să presupună identitatea de acţiune (obiect, cauză, părţi), acesta îşi găseşte reglementare prin dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., ceea ce înseamnă că nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente între cele două procese,cum se întâmplă în cazul excepţiei autorităţii de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăţi, în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanţă a statuat deja jurisdicţional.
Pentru aceste motive revizuenta a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei supuse revizuirii şi rejudecând cauza în fond, admiterea recursului formulat de reclamanta Compania Locală de Termoficare Colterm S.A. împotriva deciziei civile nr. 930 din 14.10.2019 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2018 în contradictoriu cu intimata A. S.R.L.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata A. S.R.L. a solicitat respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.
Înalta Curte examinând decizia civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, din perspectiva dispoziţiilor art. 509 pct. 8 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate de revizuentă, revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută daca există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
Autoritatea de lucru judecat cunoaşte două manifestări: prima corespunde unui efect negativ, de natură să oprească o a doua judecată şi presupune tripla identitate de părţi, obiect şi cauză; cea de-a doua operează când efectul hotărârii se manifestă pozitiv şi relevă modalitatea în care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase în raporturile dintre părţi, fără posibilitatea de a mai fi contrazisă.
În acest ultim caz, chestiunile deja dezlegate se impun într-un al doilea proces care are legătură cu litigiul anterior şi, în cazul efectului pozitiv, instanţa nu mai trebuie să identifice cele trei elemente comune, ci doar dezlegarea dată unei situaţii juridice.
În forma anterioară modificărilor aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018, analiza soluţiilor pe care instanţa de revizuire le putea adopta, astfel cum au fost prezentate mai sus, a impus concluzia că numai efectul negativ al autorităţii de lucru judecat putea fi valorificat, ca motiv de revizuire.
Aceasta pentru că, în măsura identificării triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză între litigii, este justificată anularea ultimei hotărâri (care încalcă autoritatea de lucru judecat a celei dintâi), căci legea nu recunoaşte posibilitatea ca acelaşi litigiu să fie soluţionat de două ori.
Efectul pozitiv poate fi invocat, ca temei al revizuirii, numai în procesele pornite după intrarea în vigoare a Legii nr. 310/2018, respectiv 21 decembrie 2018, ceea ce nu este cazul, în speţă, deoarece procesul de faţă a început la 2 noiembrie 2018.
Înalta Curte constată că noua formă a C. proc. civ., prin care art. 513 alin. (4) a fost completat, oferind instanţei de revizuire posibilitatea de a "trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat", nu este aplicabilă în cauză.
Aşadar, în speţă, revizuenta poate invoca doar autoritatea de lucru judecat, în manifestarea efectului ei negativ şi, astfel, trebuie verificată existenţa triplei identităţi evocată mai sus, de părţi, obiect şi cauză şi în aceste limite se va realiza controlul judiciar.
Pentru a invoca motivul de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. referitor la hotărâri potrivnice, trebuiesc îndeplinite cumulativ mai multe condiţii şi anume: să fie vorba de hotărâri potrivnice, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei faţă de reglementarea înscrisă şi art. 509 alin. (2) C. proc. civ., hotărârile să fie pronunţate în aceiaşi pricină, deci să fi existat tripla identitate de elemente: acelaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, hotărârile să fie pronunţate în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii lucrului judecat, ori dacă a fost invocată să nu se fi discutat excepţia; să se ceara anularea celei de a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.
Aşadar, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de revizuire nu are competenţa de a examina pe fond temeinicia hotărârii atacate, ci doar îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale menţionate, respectiv dacă prin ultima hotărâre a fost încălcată autoritatea lucrului judecat reieşită dintr-o hotărâre anterioară şi dacă constată această situaţie procedează la anularea ultimei hotărâri.
În speţă, aceste condiţii nu sunt însă îndeplinite, neputându-se reţine că prin decizia civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, a fost încălcată autoritatea lucrului judecat faţă de decizia civilă decizia civilă nr. 757/R din 4 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2018, respectiv existenţa contrarietăţii de hotărâri în sensul că acelaşi litigiu a fost soluţionat de două ori, deoarece între cele două cauze lipseşte identitatea de părţi.
Astfel, se constată că deşi în ambele dosare reclamantă este COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A., în dosarul nr. x/2018 în care s-a pronunţat civilă nr. 265 R din 13 iulie 2020 pârâtă este A. S.R.L., iar în dosarul nr. x/2018 soluţionat prin decizia civilă nr. 757/R din 4 noiembrie 2019, pârâta a fost B. S.R.L.
În consecinţă, în speţă, se constată neîndeplinirea cerinţei identităţii de părţi situaţie în care în ipoteza neîndeplinirii cumulative a celor trei condiţii, motivul invocat nu poate conduce la incidenţa contrarietăţii între hotărârile indicate.
Susţinerea revizuentei referitoare la faptul că ambii intimaţi pârâţi din dosarele menţionate fac parte din categoria agenţilor economici care au beneficiat de energia termică furnizată de societatea reclamantă, în aproximativ aceeaşi perioadă, nu are relevanţă în cauză întrucât pentru a fi îndeplinită condiţia de admisibilitate a autorităţii de lucru judecat este imperios necesar ca părţile să fie identice în dosarele în care se invocă puterea de lucru judecat, ceea ce nu este cazul în speţă.
În realitate, revizuenta este nemulţumită de practica judiciară neunitară de la nivelul instanţelor naţionale, aspect care nu poate fi rezolvat pe calea revizuirii.
Constatând că nu este îndeplinită una dintre condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM S.A. împotriva deciziei civile nr. 265 R din 13 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018.
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători.
Recursul se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 martie 2021.