Annulment of arbitral award must be total, not partial, when a statutory nullity is found
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the cross-appeals filed by both the claimant consortium and the defendant infrastructure company, setting aside the Court of Appeal's partial annulment of the arbitral award and its order to retry only a specific issue, and remanded the entire case for full re-judgment by the same appellate instance. The dispute concerned a construction contract where the claimant sought to annul an arbitral award that had dismissed its claim for additional duration and damages as prescribed; the appellate court had previously erred by annulling the award only in part regarding the prescription exception while maintaining the rest. The Supreme Court ruled that under Article 613 of the Civil Procedure Code, the action for annulment of an arbitral award is a special remedy that, if successful on any statutory ground under Article 608, requires the annulment of the award in its entirety, making partial annulment legally impermissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 613 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 608 din C. proc. civ, art. 608 C. proc. civ, art. 613 C. proc. civ; Annulment of arbitral award must be total, not partial, when a statutory nullity is found: Recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R.-S.A. a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 martie 2021
Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de arbitrare înregistrată pe rolul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României reclamanta Asocierea A. S.A. - B. S.A. a solicitat să se constate că, în urma întârzierii obţinerii de către pârâtă a autorizaţiei de construire, respectiv notificării cu întârzierea datei de începere a lucrărilor către Inspectoratul Teritorial în Construcţii, reclamanta este îndreptăţită la prelungirea duratei de execuţie a Contractului cu 201 zile calendaristice (respectiv la prelungirea cu 9 zile suplimentare celor 192 de zile calendaristice de prelungire a duratei de execuţie stabilite de inginer prin modul de soluţionare şi aprobare de către pârâtă), noua dată de finalizare a lucrărilor fiind 4 mai 2015; obligarea pârâtei la repararea integrală a prejudiciului înregistrat de reclamantă, din motive neimputabile acesteia, respectiv la plata sumei de 4.976.246,26 RON TVA şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare aferente sumei de mai sus, în cuantum de 2.435.307,08 RON, calculată interimar la momentul înregistrării costurilor suplimentare, până la data de 15.02.2019.
Prin sentinţa arbitrală nr. 74 din 15.11.2019 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2019, cu majoritatea arbitrilor, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, excepţie invocată de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România - CNAIR S.A., şi a fost respinsă, ca prescrisă, cererea formulată de reclamanta Asocierea A. S.A. - B. S.A.
Împotriva sentinţei arbitrale nr. 74 din 15.11.2019 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României în dosarul nr. x/2019 reclamanta ASOCIEREA A. S.A. - B. S.A. A. S.A. a formulat acţiune în anulare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 48 F din 24 iulie 2020, a admis acţiunea în anulare formulată de reclamanta ASOCIEREA A. S.A. - B. S.A. A. S.A., împotriva sentinţei arbitrale nr. 74 din 15 noiembrie 2019, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE CNAIR S.A.; a anulat în parte sentinţa arbitrală, doar în ceea ce priveşte soluţia de admitere a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune cu privire la primul capăt al cererii de arbitrare şi respingere a acestuia, ca prescris, şi trimite cauza tribunalului arbitral, spre rejudecarea primului capăt al cererii de arbitrare; a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei arbitrale şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru.
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta ASOCIEREA A. S.A. - B. S.A. A. S.A. a declarat recurs, iar împotriva sentinţei şi a încheierii din data de 03.07.2020 a declarat recurs şi pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE CNAIR S.A.
1. Recursul reclamantei ASOCIEREA A. S.A. - B. S.A. A. S.A. a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În argumentarea motivului de recurs invocat, recurenta-reclamantă a susţinut, în esenţă, că instanţa ce a pronunţat sentinţa recurată cu încălcarea regulilor de procedură prevăzute de art. 613 alin. (3) C. proc. civ. prin faptul că deşi a admis acţiunea în anulare formulată de reclamantă împotriva sentinţei arbitrale nr. 74 din 15.11.2019, totuşi a anulat doar în parte sentinţa arbitrală, cu privire la soluţionarea excepţiei prescripţiei cu privire la primul capăt de cerere, menţinând toate celelalte dispoziţii ale hotărârii arbitrale criticate.
După prezentarea dispoziţiilor art. 613 alin. (3) C. proc. civ., a unor opinii privind interpretarea menţionatelor dispoziţii şi a jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind aplicarea acestor dispoziţii legale, recurenta-reclamantă consideră că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile legale sus arătate.
Astfel, recurenta reclamantă susţine că având în vedere că singura posibilitate a instanţei de judecată care admite acţiunea în anulare, indiferent pentru care motiv de nelegalitate, este aceea de a anula în tot hotărârea arbitrală, întrucât orice nelegalitate a hotărârii arbitrale constatată de instanţa de judecată afectează actul atacat în ansamblul său.
Pentru aceste motive recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei recurate.
2. Recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R.-S.A. a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
În argumentarea motivului de recurs invocat, recurenta-pârâtă a susţinut, în esenţă, că încheierea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia instanţei de respingere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în anulare fiind încălcate dispoziţiile art. 425 alin. (1) pct. b) C. proc. civ.
După prezentarea unor opinii teoretice în ceea ce priveşte motivarea unei hotărâri, recurenta-pârâtă a susţinut că încheierea din data de 03.07.2020 nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază din perspectiva tuturor motivelor invocate de pârâtă în susţinerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în anulare, iar trimiterea la anumite prevederi legale, dar fără a prezenta raţionamentul juridic, echivalează cu nemotivarea acesteia, împrejurare care atrage anularea încheierii de şedinţă.
Totodată, recurenta-pârâtă consideră că încheierea recurată nu cuprinde raţionamentul logico-juridic prin care a stabilit că motivele invocate în acţiunea în anulare de intimata-reclamantă se circumscriu motivelor prevăzute de dispoziţiile art. 608 din C. proc. civ.
În ce priveşte sentinţa recurată, recurenta-pârâtă, a susţinut că "Instanţa de fond, pe de o parte a reţinut că "(...) criticile subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 608 alin. (1) Ut. f) din C. proc. civ. ("tribunalul arbitral s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori a dat mai mult decât s-a cerut sunt neintemeiate " iar pe de altă parte, a reţinut că,,(...) în considerarea criticilor referitoare la depăşirea, de către tribunalul arbitral, a limitelor în care a fost investit, critici considerate întemeiate. Curtea in temeiul art. 613 alin. (3), Ut b, raportat la art. 608 alin. (1), lit. h) din C. proc. civ. va admite acţiunea in anulare, va anula in parte sentinţa arbitrala, doar in cee ace priveşte soluţia de admitere a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune cu privire la primul capăt al cererii de arbitrare si respingerea acestuia ce prescris ", aspecte care în opinia recurentei-pârâte sunt contradictorii.
Pentru aceste considerente, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, anularea încheierii de şedinţă din data de 03.07.2020, în ceea ce priveşte respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în anulare şi casarea în parte a sentinţei civile nr. 48F din 24.07.2020, cu consecinţa admiterii excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în anulare a sentinţei arbitrale şi respingerea acesteia în principal, ca inadmisibilă şi în subsidiar ca neîntemeiată şi pe cale de consecinţă menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei arbitrale nr. 74 din data de 15.11.2019 pronunţata în dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Arbitraj Comercial International de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României.
Examinând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs formulate, Înalta Curte reţine că ambele recursuri sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:
Deşi instanţele judecătoreşti au în principiu plenitudinea de competenţă, legiuitorul a derogat de la acest principiu, încuviinţând părţilor dreptul de a conveni printr-un contract de compromis ca litigiile dintre ele să fie judecate de către arbitrii, prin recurgerea la procedura arbitrală caracterizată prin celeritate.
Pentru ca părţile angrenate în procedura arbitrală să nu fie private de garanţiile procesuale pe care le conferă procedura jurisdicţională, cu atât mai mult cu cât hotărârea arbitrală este ea însăşi un veritabil act jurisdicţional, producând aceleaşi efecte ca şi o hotărâre judecătorească, C. proc. civ. prevede o "cale de atac" specială împotriva hotărârilor arbitrale, şi anume, acţiunea în anulare care poate fi formulată strict pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 608 C. proc. civ.. Ca atare, nu se poate ataca pe motiv de nulitate o hotărâre arbitrală decât în cazurile şi pentru motivele anume indicate de lege. Nulităţile prevăzute de art. 608 C. proc. civ. sunt de ordine publică şi, deci, nu pot fi acoperite prin voinţa părţilor care nu pot stipula, prin compromisul încheiat, că renunţă la nulităţile prevăzute de lege pentru hotărârile arbitrale.
Conform art. 608 lit. f) teza I, hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată dacă "tribunalul s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut (...)", prin "lucruri care nu s-au cerut" înţelegând toate solicitările ce nu au fost supuse dezbaterilor dintre părţile în litigii, aşadar, inclusiv cele adresate instanţei arbitrale după închiderea dezbaterilor, solicitări care, din punct de vedere procedural, sunt considerate că nu există. Ca atare, hotărârea arbitrală este lovită de nulitate când arbitrii s-au pronunţat asupra unor chestiuni care n-au fost supuse judecăţii lor.
Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că este de ajuns ca o singură dispoziţie din hotărârea arbitrală să cadă sub incidenţa vreunuia dintre cazurile specificate de lege respectiv, art. 608 lit. a)-i) C. proc. civ., pentru ca întreaga hotărâre arbitrală în totalitatea ei să fie nulă, indiferent dacă de soluţia acelei dispoziţii ar depinde sau nu soarta celorlalte, şi cu atât mai mult cu cât diversele dispoziţii din hotărâre s-ar afla în vreo dependenţă oarecare, neexistând sancţiunea anulării în parte a sentinţei arbitrale.
O atare reţinere se întemeiază pe natura însăşi a acţiunii în anulare care nu poate fi asimilată în nici un fel căilor de atac ordinare care permit desfiinţarea/casarea în parte a hotărârilor judecătoreşti nefondate. Or, acţiunea în anulare fiind calificată în mod constant de către practică şi doctrină ca o cale de atac specială, în caz de admitere ca urmare a reţinerii uneia/unor dintre motivele de nulitate prevăzute de lege, duce la declararea nulităţii hotărârii arbitrale în totalitatea sa, tocmai pe argumentul că motivele de nulitate prevăzute expres de art. 608 lit. a)-i) C. proc. civ. sunt tot atâtea motive de încălcare a garanţiilor procesuale ale părţilor în litigiu, care afectează actul atacat în ansamblul său.
Ca atare, Înalta Curte reţine că sentinţa civilă nr. 48 F din 24 iulie 2020 este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii, întrucât sancţiunea anulării în parte a sentinţei arbitrale nu este permisă de procedura specială prevăzută de art. 613 C. proc. civ., nefiind vorba despre o simplă exprimare a legii cum a reţinut instanţa de fond, ci de natura însăşi a acestei căi speciale din materia arbitrajului, care este acţiunea în anulare.
Pentru aceste motive, reţinând că instanţa de fond a încălcat însăşi procedura de soluţionare a acţiunii în anulare, Înalta Curte, în baza art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamanta ASOCIEREA A. S.A. B. S.A. prin liderul ASOCIERII A., va casa sentinţa civilă nr. 48 F din 24 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi va trimite cauza spre rejudecarea acţiunii în anulare aceleiaşi instanţe.
Pentru identitate de raţiune, va fi admis şi recursul declarat de pârâta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - C.N.A.I.R.-S.A., va fi casată încheierea din 3 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi va trimite cauza spre rejudecarea acţiunii în anulare aceleiaşi instanţe, urmând ca instanţa de fond în analiza acţiunii în anulare să aibă în vedere toate aspectele învederate de părţi în susţinerea pretenţiilor lor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de reclamanta ASOCIEREA A. S.A. B. S.A. prin liderul ASOCIERII A. împotriva sentinţei civile nr. 48 F din 24 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă şi de pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE CNAIR S.A. împotriva încheierii din 3 iulie 2020 şi a sentinţei civile nr. 48 F din 24 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.
Casează încheierea şi sentinţa recurate şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 martie 2021.