Dismissal of complaint for lack of valid signature on electronic filing and failure to remedy procedural defect

Şedinţa publică din data de 17 martie 2021

Asupra plângerii de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2017.2 a fost anulată cererea formulată de A. pentru lipsa semnăturii.

Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2020 în dosarul nr. x/2017.2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, A. a formulat "apel" împotriva deciziei nr. 2587 din 15 decembrie 2020.

În susţinerea cererii, a arătat că a semnat contestaţia formulată şi că a achitat taxa judiciară de timbru, expunând exhaustiv litigiile în care este parte atât în materie civilă, cât şi în materie penală şi soluţiile pronunţate în acestea.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 şi următoarele, art. 522, art. 427 C. proc. pen., art. 301, art. 266 şi art. 38 C. pen.

Prioritar, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în raport de cererea formulată în dosarul nr. x/2017.2, respectiv contestaţie privind tergiversarea procesului, faţă de dispoziţiile art. 524 alin. (5) C. proc. civ., va califica cererea numită de parte "apel", ca fiind plângere.

Analizând plângerea formulată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o va anula, pentru următoarele considerente:

Conform dispoziţiilor art. 148 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei şi motivele cererii, precum şi semnătura. De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.

Articolul 148 alin. (2) C. proc. civ. statuează că cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

De asemenea, art. 194 C. proc. civ. stabileşte cuprinsul cererii de chemare în judecată, printre alte menţiuni, la lit. f) fiind prevăzută semnătura.

Potrivit art. 200 C. proc. civ., când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii.

Sancţiunea nulităţii cererii, care intervine în cazul nerespectării dispoziţiilor legale mai sus enunţate, este prevăzută de art. 196 C. proc. civ., lipsa semnăturii putând fi acoperită în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe.

În cauză, se constată că, deşi petentului i s-a pus în vedere prin adresa comunicată la 21 decembrie 2020 prin e-mail să depună la dosar un exemplar semnat al cererii formulate, partea nu s-a conformat obligaţiei dispuse de instanţa de judecată.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine şi că, în situaţia în care o parte înţelege să transmită instanţei cereri în format electronic, aceste cereri trebuie să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001 - act normativ care stabileşte regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.

În asemenea cazuri precum cel din speţa dedusă judecăţii, în care cererile sunt adresate instanţelor în format electronic, semnătura digitală conectează identitatea electronică a semnatarului cu documentul digital, neputând fi copiată de pe un document digital pe altul, atestând faptul că acesta aparţine persoanei semnatare.

Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanţei o garanţie a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conţinutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.

Aşadar, pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, petentul avea posibilitatea, fie de a transmite prin e-mail cererea, e-mail care să aibă ataşat o semnătură electronică validă, în condiţiile legii speciale anterior menţionate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poştă un exemplar al cererii formulate, care să poarte semnătura sa olografă.

Având în vedere cele reţinute mai sus, în raport de dispoziţiile art. 196 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula plângerea formulată de petentul A. împotriva deciziei nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.2.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează plângerea formulată de petentul A. împotriva deciziei nr. 2587 din 15 decembrie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.2.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2021.