Foreign national's acquisition of land through company liquidation blocked by organic law reciprocity requirements

Şedinţa publică din data de 20 ianuarie 2021

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 4536/07.12.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a fost respinsă atât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, cât şi acţiunea prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi cu Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, să se constate că a dobândit dreptul de proprietate (prin transfer de la S.C. B. S.R.L., radiată din registrul comerţului) asupra activelor societăţii, constând în trei terenuri, situate în Butimanu, jud. Dâmboviţa, identificate în mod extins în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei indicate a fost respins prin decizia civilă nr. 79A/23.01.2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Împotriva acestei decizii, A. a declarat recurs, apreciind că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material; a invocat, astfel, motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Dezvoltând acest motiv de casare, recurentul a arătat că raţionamentul expus de curtea de apel - care a apreciat că, fiind cetăţean israelian, nu poate dobândi drept de proprietate asupra terenurilor în România - este eronat, deoarece art. 44 alin. (2) din Constituţie garantează proprietatea privată, indiferent de titular, iar legea care a oferit cetăţenilor străini posibilitatea de a dobândi un atare drept poartă nr. 247/2005 şi face trimitere la legi speciale, norme conţinute de dispoziţiile art. 237 din Legea nr. 31/1990 ori ale art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004. Aşa fiind, titularul căii de atac de faţă a susţinut că legea trebuie interpretată în sensul producerii de efecte, mai ales când ea nu face distincţii şi a criticat considerentul instanţei de apel, potrivit cu care Legea nr. 312/2005 este legea organică la care norma constituţională face trimitere. În opinia recurentului, sunt îndeplinite toate condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin efectul legii, aşa încât a solicitat admiterea recursului.

La 08.11.2019, intimaţii au depus întâmpinare, prin care au lăsat soluţia ce se va pronunţa la aprecierea instanţei.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar şi, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părţilor, care au fost înştiinţate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport; nicio parte nu şi-a prezentat punctul de vedere.

Recursul a fost admis în principiu la 11.11.2020, stabilindu-se un termen în şedinţă publică, în vederea soluţionării lui.

Analizând actele dosarului, precum şi decizia atacată, prin prisma criticilor de nelegalitate invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

În mod prioritar, se cuvine menţionat că potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. (...)".

După cum s-a reţinut în etapele devolutive ale procesului, recurentul a avut calitatea de asociat unic în cadrul S.C. B. S.R.L. şi, în urma radierii acesteia din registrul comerţului începând din 19.10.2016, a pretins să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra activelor societăţii, constând în trei terenuri, situate în Butimanu, jud. Dâmboviţa, identificate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Instanţele de fond au respins demersul reclamantului, apreciind că norma din art. 44 din Constituţia României nu conferă cetăţenilor străini dreptul la a dobândi terenuri în proprietate decât în condiţiile prevăzute prin legea organică şi că o astfel de lege trebuie să fie una care să normeze situaţia cetăţenilor străini şi dreptul lor de a dobândi în proprietate terenuri în România, iar nu diverse acte normative care să reglementeze moduri de dobândire a dreptului de proprietate, în tipare generale, precum C. civ., ori în cazuri particulare, ca cele prevăzute de art. 237 alin. (13) din Legea nr. 31/1990 sau de art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004.

Un asemenea raţionament este corect, iar recurentul nu l-a combătut în mod eficient, deoarece, în acord cu instanţa de prim control judiciar, Înalta Curte reţine că potrivit art. 44 alin. (2) din Constituţia României, republicată, "Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală".

Aşadar, în măsura în care dobândirea proprietăţii asupra terenurilor, de către cetăţenii străini şi apatrizi, nu poate avea loc în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte şi nici prin moştenire legală, norma constituţională trimite la condiţiile prevăzute prin legea organică.

În opinia recurentului, această lege poate fi fie art. 237 alin. (13) din Legea nr. 31/1990, fie art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004, care prevăd că bunurile rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comerţului revin asociaţilor. De asemenea, potrivit autorului căii de atac, aceste dispoziţii legale au caracterul unor legi organice, aplicabile fără discriminare tuturor cetăţenilor români sau străini, ori apatrizilor.

Raţionamentul pe care recurentul şi-a fundamentat calea extraordinară de atac ignoră însă apariţia în dreptul pozitiv, anterior radierii din registrul comerţului a societăţii al cărei asociat a fost, a Legii nr. 312/2005 privind dobândirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de către cetăţenii străini şi apatrizi, precum şi de către persoanele juridice străine, lege care, în raport cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţia României, are statut de lege organică.

Articolul 6 din Legea nr. 312/2005 îngăduie cetăţenilor străini, aparţinând nu unui stat membru al Uniunii Europene, ci unui stat terţ, ca în cazul dedus judecăţii, să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor, în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate.

Această dispoziţie legală nu recunoaşte, deci, cetăţenilor străini, aparţinând unui stat terţ, posibilitatea de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România, în alte condiţii decât în cele reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate şi ea nu poate fi ignorată, pe temeiul existenţei unor norme anterioare.

De altfel, dispoziţiile art. 237 alin. (13) din Legea nr. 31/1990 ori ale art. 31 alin. (7) din Legea nr. 359/2004 - care nu au caracter de lege organică, aşa cum pretinde recurentul, întrucât nu conţin reglementări asupra domeniilor rezervate legilor organice, indicate de art. 73 alin. (3) din Constituţia României -, implică în mod necesar cerinţa ca atribuirea bunurilor rămase din patrimoniul persoanei juridice radiate către asociaţi/acţionari să aibă loc în condiţiile legii, iar nu automat.

Subliniind, în final, că existenţa unui tratat şi a cerinţei reciprocităţii nu a fost nici măcar afirmată, Înalta Curte apreciază că decizia instanţei de apel este una legală, iar argumentele aduse de către autorul căii de atac nu pot să justifice casarea ei, motiv pentru care, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 79A/23.01.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică astăzi, 20 ianuarie 2021.