Cassation appeal annulled for failure to submit grounds of cassation against peremption ruling
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the judicial liquidator against the appellate decision, upholding the lower court's dismissal of the claim and rendering the case final without further appeal avenues. The dispute arose from a liability action filed by the judicial liquidator of an insolvent company against a third party to recover unpaid passive liabilities, where the Court of Appeal had previously admitted the exception of lapse of action (perimare) due to the appellant's failure to perform mandatory procedural duties. The Supreme Court ruled that the cassation appeal was null because the appellant failed to submit the required grounds of cassation within the statutory deadline or in a separate memorandum as permitted by law, thereby failing to meet the substantive requirements for a valid appeal. The decisive legal basis was the mandatory requirement under Articles 486(1)(d), 487(1), and 489(1) of the Civil Procedure Code, which stipulates that an appeal must contain developed grounds of illegality and is null if not properly motivated in the legal timeframe, provided no grounds of public order existed to justify further review.
Legislator headnote
AI generatedart. 169 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2014, art. 242 alin. (1) C. proc. civ, art. 470 alin. (5) C. proc. civ, art. 493 alin. (2) din C. proc. civ, art. 494 alin. (4) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Cassation appeal annulled for failure to submit grounds of cassation against peremption ruling: Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 18 februarie 2021
Asupra recursului de faţă, constată constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la data de 20.09.2018 reclamantul Cabinet Individual de Insolvenţă A. în calitate de lichidator judiciar al debitorului B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul C. în temeiul art. 169 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a formulat acţiune în răspundere prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 84.959,89 RON, reprezentând pasivul societăţii debitoare B. S.R.L..
Prin sentinţa civilă nr. 7793 din 20 decembrie 2018 Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulată de reclamantul C.I.I. A. în contradictoriu cu pârâtul C..
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul C.I.I. A..
Judecata cauzei a fost suspendată de către instanţa de apel, la data de 12 iunie 2019, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ. pentru neîndeplinirea de către apelantă a obligaţiilor stabilite în sarcina acestuia.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 737/A/2020 din 08 iulie 2020 a admis excepţia perimării şi a constatat perimat apelul declarat de reclamant.
Împotriva deciziei civile nr. 737/A/2020 din 08 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a declarat recurs reclamantul C.I.I. A..
Prin declaraţia de recurs, recurentul a învederat că înţelege să declare recurs împotriva deciziei instanţei de apel, menţionând că motivele de recurs vor fi depuse după comunicarea hotărârii, potrivit dispoziţiilor art. 487 alin. (1) coroborat cu art. 470 alin. (5) C. proc. civ.
Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate şi respingerea excepţiei de perimare, cu consecinţa continuării judecăţii.
Se constată că ulterior recurentul nu a depus motivele prin care să critice decizia de apel sub aspectul nelegalităţii acesteia.
În cauză, se constată că intimatul-pârât C. nu a depus întâmpinare.
Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Prin încheierea din Camera de consiliu din 19 noiembrie 2020, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., în unanimitate, s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Potrivit dovezilor de comunicare raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 24 noiembrie 2020, părţile nedepunând punct de vedere.
La termenul din 18 februarie 2021, completul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepţia nulităţii recursului invocată din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reţinut următoarele:
În cauză, se constată că obiectul prezentului recurs este reprezentat de o decizie pronunţată de instanţa de apel prin care s-a admis excepţia perimării şi s-a constatat perimat apelul declarat de reclamantă.
Potrivit dispoziţiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
În conformitate cu prevederile art. 487 alin. (1) C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile şi în recurs".
Potrivit dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", astfel că, sancţiunea nemotivării recursului intervine în cazul cererii de recurs care nu îndeplineşte condiţiile evocate.
În speţă, se constată că prin declaraţia de recurs, recurentul a menţionat că motivele de recurs vor fi depuse după comunicarea hotărârii, potrivit dispoziţiilor art. 487 alin. (1) coroborat cu art. 470 alin. (5) C. proc. civ., nefiind complinită această obligaţie legală.
În acest context, se reţine că recurentul nu a indicat şi nici nu a dezvoltat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. pct. 1-8 C. proc. civ., pentru a se putea efectua controlul de legalitate de către instanţa de recurs, precizând doar că va depune motivele de recurs, obligaţie care însă nu a fost îndeplinită.
Astfel, în cuprinsul cererii de recurs, nu se regăsesc critici la adresa deciziei pronunţate în apel şi nici nu se arată în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate.
În acest context, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 487 alin. (1) teza I C. proc. civ., în speţă nefiind identificate motive de casare de ordine publică.
Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea nulităţii cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă CII A. lichidator judiciar al B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 737/A/2020 din 8 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât C., în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă CII A. lichidator judiciar al B. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 737/A/2020 din 8 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât C..
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2021.