Jurisdictional conflict over civil aviation auditor certification revocation and resulting employment termination: administrative vs. labor law classification
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning competence to the Court of Appeal for administrative and fiscal matters, thereby rejecting the Labor Court’s claim and upholding the administrative nature of the dispute. The case involved an individual challenging the revocation of their civil aviation safety auditor certificate by a national public agency and the subsequent termination of their employment contract, which the lower labor court had deemed to arise from a disciplinary context, while the administrative court argued it was a direct result of the regulatory revocation. The Supreme Court ruled that the underlying investigation was an administrative inquiry into regulatory compliance rather than a preliminary disciplinary proceeding, and because the agency acted in its capacity as a specialized technical body exercising public authority under the Law on Autonomous Administrations, the claims constituted an administrative lawsuit. Consequently, pursuant to Law No. 554/2004 on administrative litigation and Government Ordinance No. 17/2011, the court determined that the revocation of the certificate and the resulting termination of the labor contract are matters of administrative law, not labor law, establishing the administrative court’s exclusive jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, art. 99 alin. (2) C. proc. civ, art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdictional conflict over civil aviation auditor certification revocation and resulting employment termination: administrative vs. labor law classification: The case involved an individual challenging the revocation of their civil aviation safety auditor certificate by a national public agency and the subsequent termination of their employment contract, which the lower labor court had deemed to arise from a disciplinary context, while the administrative court argued it was a direct result of the regulatory revocation. The Supreme Court ruled that the underlying investigation was an administrative inquiry into regulatory compliance rather than a preliminary disciplinary proceeding, and because the agency acted in its capacity as a specialized technical body exercising public authority under the Law on Autonomous Administrations, the claims constituted an administrative lawsuit. Consequently, pursuant to Law No. 554/2004 on administrative litigation and Government Ordinance No. 17/2011, the court determined that the revocation of the certificate and the resulting termination of the labor contract are matters of administrative law, not labor law, establishing the administrative court’s exclusive jurisdiction.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis used in the dispositive to establish the competent court for solving the negative conflict of jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 17 februarie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la 19.09.2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Regia Autonomă Autoritatea Aeronautică Civilă Română, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să anuleze actul administrativ emis de pârâtă, prin care i-a fost retras/revocat certificatul de auditor de securitate a aviaţiei civile nr. 8/22.11.2012, precum şi a tuturor actelor subsecvente, care au dus la încetarea de drept a contractului individual de muncă al reclamantului.
Prin sentinţa civilă nr. 620/14.07.2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia propriei necompetenţe materiale şi funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, reţinând incidenţa art. 5 din O.G. nr. 17/2011 şi a art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 28.08.2020.
Prin sentinţa civilă nr. 5541/21.10.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia propriei necompetenţe materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut că litigiul are natura juridică a unuia de contencios administrativ, având în vedere că solicitarea reclamantului vizează anularea deciziilor Directorului General al A.A.C.R. nr. D800/08.08.2019, nr. D801/08.08.2019 şi nr. RU 164/29.08.2019, precum şi a actelor administrative aferente acestora.
Instanţa a mai avut în vedere faptul că verificarea efectuată de către pârâtă are caracterul unei cercetări administrative privind aspecte referitoare la modul în care reclamantul a respectat prevederile legale ce reglementează deţinerea calităţii de auditor de securitate a aviaţiei civile, calitate în baza căreia a fost angajat în cadrul A.A.C.R. - Direcţia de Securitate Aeronautică şi Cibernetică.
Totodată, a constatat că, având în vedere calitatea pârâtei de organism tehnic specializat pentru exercitarea de atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, precum şi faptul că pârâta este regie autonomă de interes public naţional, funcţionând sub autoritatea Ministerului Transporturilor, obligaţiile corelative dreptului pretins sunt rezultatul manifestării de voinţă în regim de putere publică a unei autorităţi publice.
Prin urmare, faţă de calitatea pârâtei aşa cum a fost identificată, în raport cu art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, a apreciat că instanţei de contencios administrativ, respectiv curţii de apel, îi aparţine competenţa de soluţionare a cauzei.
În final, instanţa a reţinut şi că, în raport cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ. în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt, prin raportare la solicitarea de anulare a deciziei nr. RU 164/29.08.2019.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 27.11.2020.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal pentru următoarele considerente:
Divergenţa care a generat prezentul conflict negativ de competenţă derivă din natura juridică a litigiului.
Procesul de faţă urmăreşte anularea deciziilor directorului general al A.A.C.R. prin care certificatul de auditor nr. RO/ASAvC-08/12.11.2012 deţinut de reclamant a fost retras/revocat şi prin care s-a dispus încetarea contractului individual de muncă al reclamantului, ca urmare a retragerii/revocării/pierderii valabilităţii certificatului de auditor.
Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că verificarea efectuată de pârâtă are caracterul unei cercetări administrative, întrucât priveşte aspecte referitoare la modul în care reclamantul a respectat prevederile legale ce reglementează deţinerea calităţii de auditor de securitate a aviaţiei civile, calitate în baza căreia a fost angajat în cadrul A.A.C.R. - Direcţia de Securitate Aeronautică şi Cibernetică.
Suprapunerea calităţilor A.A.C.R. (de angajator al reclamantului, pe de o parte şi de organism tehnic specializat pentru exercitarea de atribuţii în domeniul securităţii aviaţiei civile, calitate în care are responsabilitatea privind certificarea şi supravegherea continuă a condiţiilor asociate certificării a personalului specific) nu permite concluzia că cercetarea administrativă a reclamantului ar putea fi asimilată unei cercetări disciplinare prealabile.
Prin urmare, încetarea contractului individual de muncă încheiat între A.A.C.R. şi reclamant, în calitatea sa de auditor de securitate a aviaţiei civile, nu este o sancţiune principală, ci una subsecventă, o consecinţă survenită ca urmare a faptului că i s-a revocat/retras certificarea de auditor de securitate a aviaţiei civile.
De altfel, în considerarea art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 2 din decizia directorului general al A.A.C.R. nr. D800/08.08.2019, aceasta poate fi contestată în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Având în vedere dispoziţiile art. 2 lit. b) şi c) din Legea nr. 554/2004, pretenţiile reclamantului decurg din raporturi de drept administrativ, pârâta fiind regie autonomă de interes public naţional, potrivit art. 1 din H.G. nr. 405/1993, care şi-a manifestat voinţa în regim de putere publică; actele şi operaţiunile susceptibile a fi efectuate de A.A.C.R., în calitate de autoritate competentă de a certifica auditorii de securitate a aviaţiei civile, sunt emise în regim de autoritate, în executarea unor dispoziţii legale, potrivit art. 3 alin. (2) lit. p) din O.G. nr. 17/2011.
Aşadar, natura litigiului este una de contencios administrativ.
Faţă de considerentele anterior expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2021.