Competence conflict resolved in favor of Olt County Court for judge's pension annulment action

Şedinţa publică din data de 9 februarie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 29.01.2020, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeteana de Pensii Arges, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei de pensie nr. x/19.12.2019.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat în esenţă că prin decizia contestată drepturile sale de pensie au fost eronat stabilite, atât sub aspectul vechimii reţinute, cât şi sub aspectul cuantumului drepturilor băneşti avute în vedere.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 303/2004 republicată.

Prin sentinţa nr. 1418/2020 din 20 iulie 2020, Tribunalul Argeş, secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

În fundamentarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut, în baza art. 153 din Legea nr. 263/2010 şi art. 154 alin. (1) al aceleiaşi legi, că cererile îndreptate împotriva casei naţionale de pensii, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

De la aceste prevederi, a reţinut tribunalul, art. 127 C. proc. civ. instituie o derogare pentru situaţiile în care, indiferent de obiectul cererii de chemare în judecată, calitatea de reclamant o are un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier, iar cum reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti, devin incidente normele de competenţă teritorială de ordine publică prevăzute de art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt, secţia I civilă.

Prin sentinţa nr. 708/2020 din 2 decembrie 2020, Tribunalul Olt, secţia I civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Olt şi Tribunalul Argeş, a suspendat judecata cauzei şi a dispus înaintarea dosarului cauzei către Înalta Curte în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că, prin decizia contestată în cauză, au fost stabilite în beneficiul reclamantei drepturile de pensie de serviciu cuvenite în temeiul Legii nr. 303/2004.

S-a constatat că prima instanţă a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, in temeiul art. 127 C. proc. civ., reţinând că reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti.

Cu toate acestea, Tribunalul Olt a constatat că, prin Decretul nr. 827/02.11.2020 al Preşedintelui României, s-a dispus eliberarea din funcţie a reclamantei, ca urmare a pensionării, astfel încât în cauză devin incidente prevederile art. 142 alin. (1) din Legea nr. 127/2019.

A mai reţinut instanţa că domiciliul reclamantei este in judeţul Arges, iar la data verificarii competentei de catre Tribunalul Olt nu mai subzistă motivul prevăzut de art. 127 C. proc. civ., ce a justificat declinarea competenţei de la Tribunalul Arges, la Tribunalul Olt.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că prezenta cauză are ca obiect anularea deciziei de pensie nr. x/19.12.2019, emisă de Casa Judeteana de Pensii Arges, prin care au fost stabilite în beneficiul reclamantei A. drepturile de pensie de serviciu cuvenite în temeiul Legii nr. 303/2004, fiind, aşadar, un litigiu de asigurări sociale.

De asemenea, potrivit înscrisurilor dosarului, se constată că reclamanta are domiciliul în judeţul Argeş şi a avut calitatea de judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti, la data sesizării Tribunalului Argeş, respectiv 29.01.2020.

Este adevărat că, prin Decretul nr. 827/02.11.2020 al Preşedintelui României, s-a dispus eliberarea din funcţie a reclamantei, ca urmare a pensionării, însă la data sesizării instanţei iniţiale, Tribunalul Argeş, aceasta avea funcţia de judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti.

Înalta Curte reţine că regula în funcţie de care se stabileşte competenţa teritorială în soluţionarea litigiilor de asigurări sociale este reglementată de art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, însă legiuitorul a instituit şi o excepţie de la această regulă, prin edictarea art. 127 din C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, incidente în cauză raportat la data introducerii acţiunii, respectiv 29 ianuarie 2020, prevăd că, "(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea".

Ca atare, aceste dispoziţii au în vedere ipoteza în care judecătorul are calitatea de reclamant, norma interzicând sesizarea instanţei competente, dacă este aceea la care judecătorul îşi desfăşoară activitatea sau ipoteza în care judecătorul are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei inferioare faţă de instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Reclamanta are domiciliul în judeţul Argeş, astfel că potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, acţiunea formulată de aceasta ar fi de competenţa Tribunalului Argeş, în a cărui circumscripţie reclamanta îşi are domiciliul. Având în vedere însă că reclamanta avea, la data sesizării instanţei, calitatea de judecător în cadrul Curţii de Apel Piteşti, devin incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. Conform acestora sunt competente din punct de vedere teritorial tribunalele aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel vecine Curţii de Apel Piteşti.

Astfel, de vreme ce Curtea de Apel Craiova, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Olt, este una dintre curţile de apel aflate în vecinătatea Curţii de Apel Piteşti, în circumscripţia căreia se află Tribunalul Argeş, rezultă că Tribunalul Olt este competent teritorial să soluţioneze cauza dedusă judecăţii.

Faţă de considerentele anterior expuse, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 februarie 2021.