Admissibility of annulment for procedural citation defects in insolvency: special vs. judicial administrator service requirements

Şedinţa publică din data de 14 decembrie 2020

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea arbitrală înregistrată la data de 30 mai 2017 pe rolul Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, sub nr. x/2017, astfel cum a fost modificată, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.A. la plata sumei de 512.097,59 RON, constând în cheltuieli necesare înlocuirii mărfurilor neconforme calitativ furnizate de către pârâtă, precum şi la plata dobânzii legale penalizatoare, aplicată asupra sumei despăgubirilor, începând de la data constatării prejudiciului până la data plăţii efective a despăgubirilor. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea litigiului.

Tribunalul Arbitral de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, prin sentinţa arbitrală nr. 1 din 5 octombrie 2017, a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, invocată de pârâta S.C B. S.A.; a respins cererea arbitrală ca fiind prescrisă, în conformitate cu dispoziţiile art. 2517 şi art. 2531 alin. (1) lit. a) din C. civ. şi ale art. 248 din C. proc. civ.

Prin acţiunea în anulare înregistrată la data de 5 decembrie 2017 pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2017, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A., anularea hotărârii arbitrale anterior menţionate şi, în rejudecarea fondului cauzei, obligarea pârâtei la plata sumei de 308.717,59 RON, reprezentând despăgubiri, constând în cheltuieli aferente înlocuirii a 1.015 metri liniari de conductă, precum şi la plata sumei evaluate provizoriu la 303.380 RON, reprezentând contravaloarea conductei estimate provizoriu la 1.600 metri liniari şi a lucrărilor aferente de înlocuire a acesteia. A mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, aplicată asupra sumei despăgubirilor, de la data constatării prejudiciului până la data plăţii efective a despăgubirilor, precum şi la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea cauzei.

Prin sentinţa nr. 1 din 3 mai 2018, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtă şi a respins acţiunea în anulare, ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs S.C. A. S.A. prin administrator special C. şi administrator judiciar D.., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 23 iulie 2018.

Prin decizia nr. 576 din 6 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta S.C. A. S.A. ALEXANDRIA prin administrator judiciar D.. împotriva sentinţei nr. 1 din 3 mai 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

La data de 27 iulie 2020 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2020, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.A. prin administrator special C. (societate aflată în procedura de insolvenţă) împotriva deciziei nr. 576 din 6 martie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, prin care s-a solicitat anularea deciziei pronunţate de instanţa de recurs, în temeiul art. 503 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ.

La data de 4 noiembrie 2020 a fost înaintată, prin e-mail, adresa prin care administratorul judiciar D.. a precizat că îşi însuşeşte contestaţia în anulare formulată de administratorul special .

Contestatoarea a susţinut faptul că în dosarul de recurs nu a fost citată prin administratorul special, astfel că s-a pronunţat o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor procedurale referitoare la citarea administratorului special, deşi potrivit cererii de chemare în judecată, acesta are sediul în Alexandria, str. x Bis, judeţul Teleorman.

S-a arătat că instanţa de recurs a dispus citarea societăţii recurente prin administratorul judiciar, în condiţiile în care cererea de recurs a fost formulată şi semnată de către administratorul special al acesteia.

De asemenea, contestatoarea a menţionat faptul că instanţa de recurs nu a citat adminsitratorul judiciar D.. la sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură, respectiv la sediul din Bucureşti.

În opinia contestatoarei, procedura de citare este nulă, deoarece nu au fost respectate prevederile art. 155 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, cu referire la faptul că procedura de insolvenţă s-a deschis la data de 29 ianuarie 2018.

Prin urmare, atâta timp cât nu a fost îndeplinită procedura de citare a administratorului special şi nici la sediul administratorului judiciar, autoarea căii de atac în retractare consideră că actul procedural este nul absolut, potrivit dispoziţiilor art. 174 alin. (2) din C. proc. civ.

Mai mult, în virtutea prevederilor art. 22 alin. (2) din acelaşi cod, care reglementează rolul activ al judecătorului, acesta avea obligaţia de a verifica dacă administratorul judiciar îşi însuşeşte cererea de chemare în judecată, inclusiv raportat la prevederile art. 58 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 85/2014 privind atribuţiile administratorului judiciar.

Pentru aceste argumente, contestatoarea apreciază că este incident motivul de anulare prevăzut de art. 503 alin. (1) teza a II-a din C. proc. civ. raportat la prevederile art. 174 alin. (2) din acelaşi cod, întrucât nu a fost citat administratorul special, iar citarea administratorului judiciar nu s-a făcut la sediul ales al acestuia.

Intimata S.C. B. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare formulate de contestatoarea A. S.A. împotriva deciziei nr. 576/06.03.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, ca nefondată, cu cheltuieli de judecată. Analizând contestaţia în anulare formulată în prezenta cauză în raport de temeiul de drept invocat şi motivele dezvoltate de către contestatoare, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".

Textul de lege anterior evocat reglementează contestaţia în anulare de drept comun care poate avea ca obiect o hotărâre definitivă în sensul art. 634 alin. (1) din C. proc. civ.

Pentru a fi incident motivul de contestaţie în anulare reglementat la art. 503 alin. (1) din acelaşi cod este necesar ca citarea contestatorului, pentru termenul la care s-a dezbătut cauza în fond, să nu fi fost îndeplinită sau să fi fost nelegal îndeplinită.

Cumulativ cu nerealizarea sau neregularitatea procedurii de citare a contestatorului, mai trebuie îndeplinită şi condiţia negativă ca respectivul contestator să nu fi fost prezent la termenul când a avut loc judecata în fond a pricinii.

Verificând întrunirea acestor condiţii în privinţa contestaţiei în anulare formulate de contestatoarea A. S.A., se constată că prin decizia nr. 576 din 6 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, a fost soluţionat recursul declarat de recurenta S.C. A. S.A. ALEXANDRIA prin administrator judiciar D.. împotriva sentinţei nr. 1 din 3 mai 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.

Fiind vorba de o hotărâre pronunţată în calea de atac a recursului, rezultă că aceasta îndeplineşte condiţia de a fi definitivă, având în vedere că art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prevede că sunt definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

În ceea ce priveşte condiţia ca citarea contestatorului pentru termenul la care s-a dezbătut cauza în fond să fi fost nelegală sau să nu fi fost efectuată, se constată că nu este întrunită, deoarece în dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, soluţionat prin decizia nr. 576, procedura de citare a recurentei a fost legal îndeplinită pentru termenul de judecată din 6 martie 2020.

Astfel, Înalta Curte reţine că citarea recurentei S.C. A. S.A. ALEXANDRIA prin administrator judiciar D.., contestatoare în prezenta cauză, s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile art. 155 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., care stabilesc că după deschiderea procedurii de insolvenţă cei supuşi acestei proceduri vor fi citaţi potrivit legii speciale.

Art. 41 alin. (5) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă prevede că:

"în litigiile care au fost promovate în temeiul dreptului comun, după deschiderea procedurii insolvenţei citarea debitorului se va face la sediul acestuia şi la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar".

Contrar susţinerilor contestatoarei, textul de lege menţionat anterior nu instituie obligativitatea citării administratorului special, ci doar a debitorului, atât la sediul acestuia, cât şi la sediul administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

În speţă, recurenta S.C. A. S.A. a fost citată la sediul acesteia din Alexandria, str. x bis, judeţul Teleorman şi la sediul administratorului judiciar D.., indicat în dispozitivul sentinţei nr. 1 din 3 mai 2018, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, respectiv la cel din Corbeanca, judeţul Ilfov, astfel cum rezultă din dovezile privind îndeplinirea procedurii de citare pentru termenul din 6 martie 2020, aflate la dosarul nr. x/2017 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Susţinerea contestatoarei potrivit căreia citarea administratorului judiciar D.. nu s-a făcut la sediul ales al acestuia este neîntemeiată, deoarece potrivit dispoziţiilor art. 158 alin. (1) din C. proc. civ., "în caz de alegere de domiciliu sau, după caz, de sediu, dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, comunicarea acestora se va face la acea persoană, iar în lipsa unei asemenea menţiuni, comunicarea se va face, după caz, potrivit art. 155 sau 156".

Întrucât administratorul judiciar D.., prin punctul de vedere depus la dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, a indicat doar sediul din Bucureşti, fără a arăta şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, citarea acestuia s-a făcut, în mod legal, la sediul din Corbeanca, judeţul Ilfov.

Totodată, se constată că la dosarul de recurs nu există vreun înscris din partea administratorului judiciar D.., prin care acesta să îşi aleagă un sediu procesual pentru comunicarea actelor de procedură.

Înalta Curte mai reţine că este îndeplinită ultima condiţie de admisibilitate a contestaţiei în anulare, de vreme ce la termenul la care s-a dezbătut cauza în fond contestatoarea nu a fost prezentă, aşa cum rezultă din practicaua deciziei nr. 576 din 6 martie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în cuprinsul căreia s-a consemnat că "La apelul nominal s-a prezentat intimata S.C. B. S.A., prin avocat E., fiind lipsă recurenta S.C. A. S.A. ALEXANDRIA prin administrator judiciar D..".

Cum, însă în prezenta cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile prevăzute de art. 503 alin. (1) C. proc. civ., se constată că motivul de contestaţie în anulare invocat este neîntemeiat.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 503 alin. (1) raportat la art. 508 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.A. împotriva deciziei nr. 576 din 6 martie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Cu toate că autoarea prezentei căi de atac în retractare se dovedeşte a fi partea care a pierdut procesul şi care, în aceste condiţii, ar fi putut fi obligată să suporte cheltuielile de judecată, în speţă, intimata S.C. B. S.A. nu a depus documente justificative în susţinerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, astfel că, în aplicarea dispoziţiilor art. 452 C. proc. civ., o asemenea cerere urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.A. împotriva deciziei nr. 576 din 6 martie 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.

Respinge cererea formulată de intimata S.C. B. S.A. privind acordarea cheltuielilor de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 decembrie 2020.