Annullment of cassation appeal for unpaid judicial stamp duty in real estate retransfer contract dispute

Şedinţa publică din data de 26 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 14 iunie 2018, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat obligarea pârâtei la plata către reclamantă a sumei de 387.000 de Euro echivalentul în RON la data plăţii efective şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 714 din 14 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă s-a respins ca neîntemeiată excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, precum şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B. S.A., fiind respinsă ca neîntemeiată cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a declarat apel împotriva acestei sentinţe, solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul admiterii acţiunii şi obligarea pârâtei la plata sumei de 387.000 Euro în echivalent in RON la data plaţii efective.

Intimata a formulat şi un apel incident prin care a solicitat schimbarea hotărârii apelate în sensul admiterii excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune şi respingerii acţiunii pe acest motiv.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 2134A din 19 decembrie 2019 a anulat ca netimbrat apelul incident formulat de apelanta B., împotriva sentinţei civile nr. 714 din 14 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata A. S.R.L..

A respins, ca nefondat apelul declarat de apelanta A. S.R.L., împotriva aceleiaşi sentinţe.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi pe fondul cauzei admiterea cererii de chemare în judecată, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În raport de motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă formulează critici împotriva soluţiei pronunţată de instanţa de apel, arătând că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 1272 C. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 1272 alin. (1) C. civ., contractul valabil încheiat obligă numai la ceea ce este expres, uzanţele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui.

În speţa de faţă, din succesiunea actelor juridice încheiate de părţi reiese că pârâta a fost de rea-credinţă în ceea ce priveşte interpretarea şi exercitarea obligaţiilor asumate, atât timp cât reclamanta a fost de acord cu vânzarea terenului la un preţ sub preţul pieţei în condiţiile în care i se recunoştea un drept de preemţiune la retransmiterea dreptului de proprietate.

Termenul reţinut de către instanţa de apel cu privire la oferta de răscumpărare nu reprezintă un termen de decădere în ceea ce priveşte dreptul reclamantei de a răscumpăra terenul, iar din discuţiile purtate între părţi nu se poate concluziona în sensul că reclamanta nu şi-a manifestat intenţia de a redeveni proprietara terenului. În acest sens, reclamanta a transmis numeroase notificări în acest sens, atât în perioada în care societatea mai avea de restituit credit către pârâtă, cât şi ulterior, dar anterior vânzării terenului de către pârâtă unui terţ.

În continuare, reclamanta face referire la proba cu înscrisuri administrată în cauză, pe care le apreciază relevante în soluţionarea cauzei.

În plus, reclamanta critică considerentele instanţei de apel prin care s-a reţinut că nu erau îndeplinite condiţiile pentru retransmiterea dreptului de proprietate, întrucât prin emailul din 5.06.2014 pârâta recunoscut îndeplinirea obligaţiei de retransmitere, moment la care creditul nu era stins, aceasta având loc la 27.03.2015. Lipsa unui credit reprezintă un argument în plus în ceea ce priveşte solvabilitatea reclamantei şi posibilitatea de materializare a obligaţiei de retransmitere a dreptului de proprietate.

Retransmiterea dreptului de proprietate nu a putut fi realizată din cauza atitudinii duplicitare manifestată de pârâtă, ci nu culpei reclamantei.

În ceea ce priveşte susţinerea instanţei de apel potrivit cu care nu s-ar fi făcut dovada faptului că pârâta şi-a încălcat obligaţia asumată prin declaraţia din 30.09.2011 este apreciată greşită de către reclamantă, din probele administrate rezultând că pârâta a tergiversat îndeplinirea obligaţiei.

Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi pe fondul cauzei admiterea cererii de chemare în judecată, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinarea depusă, la 18 iunie 2020, intimata-pârâtă B. S.A. a solicitat, în principal respingerea recursului ca tardiv formulat şi în subsidiar respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei atacate.

Înalta Curte, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 17 septembrie 2020, potrivit dispoziţiilor art. 494 alin. (4) C. proc. civ., s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Potrivit dovezilor de comunicare, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 21 septembrie 2020, recurenta depunând punct de vedere.

La termenul din 26 noiembrie 2020, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, a luat în examinare excepţia netimbrării recursului invocată din oficiu şi, analizând actele dosarului din perspectiva normelor legale incidente, a reţinut următoarele:

Prin art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul, potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ. "la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii …".

Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei".

În acest context, Înalta Curte constată că recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 2134A din 19 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă nu a fost timbrat anticipat şi că recurenta nu s-a conformat obligaţiei de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 11.122,81 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, deşi prin adresa emisă la 20 mai 2020, aflată la dosar recurs i s-a pus în vedere obligaţia timbrării recursului, sub sancţiunea anulării cererii de recurs.

Având în vedere considerentele evocate, Înalta Curte în temeiul art. 32, 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 va anula ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2134A din 19 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2134A din 19 decembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. S.A..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 noiembrie 2020.