Appeal against dismissal of arbitral-award annulment held inadmissible; award ordering insurance house to pay pharmacy for dispensed medicines stands final.

Şedinţa publică din data de 20 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Comisiei Centrale de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate la 25 noiembrie 2013, sub nr. x/2013, reclamanta A. S.R.L. a solicitat obligarea pârâtei CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ la primirea şi înregistrarea unor facturi care conţin contravaloarea medicamentelor eliberate pe baza reţetelor gratuite în regim compensat şi gratuit şi a medicamentelor care se eliberează în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi obligarea pârâtei la plata sumei în valoare de 13.757,55 RON, reprezentând contravaloarea acestor servicii farmaceutice pentru luna noiembrie 2010, conform facturii stornate seria x nr. x/25.02.2011 şi la plata sumei în valoare de 2.704,19 RON, reprezentând contravaloarea acestor servicii farmaceutice pentru luna decembrie 2010, conform facturii stornate seria x nr. x/25.02.2011.

Acţiunea arbitrală a fost întemeiată pe dispoziţiile H.G. nr. 262/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010.

Prin hotărârea arbitrală nr. 57 din 15 septembrie 2016, Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a admis cererea de arbitrare formulată de reclamanta A. S.R.L. şi a obligat pârâta C.A.S. Neamţ la primirea şi înregistrarea facturilor ce conţin contravaloarea medicamentelor eliberate pe baza reţetelor gratuite în regim compensat şi gratuit şi a medicamentelor care se eliberează în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi la plata sumei de 13.757,55 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate în luna noiembrie 2010, conform facturii storno nr. x/25.02.2011 şi la plata sumei în valoare de 2.704,19 RON, reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate pentru luna decembrie 2010, conform facturii storno nr. x/25.02.2011.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la 10 septembrie 2019, sub nr. x/2019, pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ a solicitat desfiinţarea hotărârii arbitrale nr. 57 din 15 septembrie 2016, pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în dosarul nr. x/2013.

Prin încheierea din 27 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale şi a trimis cauza privind pe pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L., la secţiile civile ale Curţii de Apel Bucureşti, specializate în litigii cu profesionişti.

Acţiunea în anulare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă la 24 octombrie 2019, sub nr. x/2019.

Prin sentinţa civilă nr. 33/F din 16 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins acţiunea în anulare formulată de pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ împotriva hotărârii arbitrale nr. 57 din 15 septembrie 2016 pronunţate în dosarul nr. x/2013 de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. S.R.L., ca nefondată.

Totodată, a obligat pârâta C.A.S. Neamţ să plătească intimatei suma de 400 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 33/F din 16 iunie 2020, CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ a declarat recurs, fără a preciza motivele de casare pe care îşi întemeiază calea de atac.

În temeiul art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea din 19 ianuarie 2020, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului către părţi.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:

Din lucrările dosarului se constată că, la 25.11.2013, la Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reclamanta A. S.R.L. a înregistrat, sub nr. x/25.11.2013, o cerere de arbitrare în contradictoriu cu CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ, formându-se dosarul arbitral nr. x/2013.

Recursul este formulat împotriva sentinţei civile nr. 33/F din 16 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă prin care s-a respins ca nefondată acţiunea în anulare a sentinţei arbitrale nr. 57 din 15 septembrie 2016, pronunţată de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Dispoziţiile art. 613 alin. (4), coroborat cu art. 613 alin. (3) din C. proc. civ., în forma în vigoare la data la care a fost pornită acţiunea arbitrală (25 noiembrie 2013, conform dovezii de la dosar nr. x/2013) prevăd că numai hotărârea prin care curtea de apel a admis acţiunea în anulare şi a anulat hotărârea arbitrală este supusă recursului.

Prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi a unor acte normative conexe, care a intrat în vigoare la 24 martie 2017, a fost modificat art. 613 alin. (4) din noul C. proc. civ., în sensul că "(4) hotărârea curţii de apel prin care se soluţionează acţiunea în anulare este supusă recursului."

Potrivit art. 27 C. proc. civ.:

"hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul", ceea ce înseamnă că legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecăţii, în întregul ei, este guvernată de dispoziţiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Raportat la faptul că acţiunea arbitrală a fost înregistrată la 25 noiembrie 2013 pe rolul Comisiei Centrale de Arbitraj din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la momentul înregistrării acţiunii fiind în vigoare dispoziţiile art. 613 alin. (3) şi alin. (4) C. proc. civ. potrivit cărora hotărârile curţii de apel sunt supuse recursului numai în cazul admiterii acţiunii în anulare, împotriva sentinţei civile nr. 33/F din 16 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin care a fost respinsă ca nefondată acţiunea în anulare, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Prin urmare, hotărârea ce formează obiectul recursului dedus judecăţii are caracter definitiv de la pronunţare, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

Instanţa de control judecătoresc arbitral a dat o calificare greşită căii de atac şi posibilităţii exercitării acesteia, statuând, în mod greşit, posibilitatea atacării cu recurs a sentinţei pronunţate.

Înalta Curte reţine că art. 457 C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac potrivit căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

Aşa fiind, în condiţiile în care recursul declarat în cauză nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, la care se referă art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 493 alin. (5) cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ împotriva sentinţei civile nr. 33/F din 16 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE NEAMŢ împotriva sentinţei civile nr. 33/F din 16 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 aprilie 2021.