Inadmissibility of cassation appeal in labor disputes under the legality of judicial remedies principle

Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 11.09.2019, sub nr. x/2019, Sindicatul "A." pentru reclamantul B. a chemat în judecată pe pârâţii Comuna Truşeşti, Consiliul Local al comunei Truşeşti şi Primarul Comunei Truşeşti, solicitând să se constate dreptul reclamantului la încadrarea în condiţii speciale de muncă în procent de 100% pentru activitatea desfăşurată în cadrul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Truşeşti, începând cu data de 12.07.2006 şi obligarea pârâţilor la recunoaşterea condiţiilor speciale de muncă şi drept urmare să încadreze activitatea reclamantului în condiţii speciale de muncă de la data de 12.07.2006; fără cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 136 din 20 februarie 2020, Tribunalul Botoşani a admis acţiunea formulată de Sindicatul "A." Botoşani - pentru reclamantul B. în contradictoriu cu pârâţii UAT Truşeşti, Consiliul Local al Comunei Truşeşti şi Primarul Comunei Truşeşti, judeţul Botoşani şi a constatat dreptul reclamantului la încadrarea în condiţii speciale de muncă în procent de 100 % pentru activitatea desfăşurată de reclamant în calitate de şef al Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă începând cu data de 12.07.2006.

Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă prin decizia nr. 417 din 21 iulie 2020 a admis apelul formulat de Unitatea Administrativ Teritorială Truşeşti - prin primar, Consiliul Local al comunei Truşeşti şi Primarul comunei Truşeşti, jud. Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 136 din 20 februarie 2020 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosar nr. x/2019, intimat fiind reclamantul B. prin Sindicatul "A."; a schimbat în totalitate sentinţa civilă nr. 136/2020 a Tribunalului Botoşani, secţia I civilă şi a respins ca nefondată acţiunea.

Împotriva acestei decizii, reclamantul Sindicatul A. în numele şi pentru B. a declarat recurs solicitând admiterea acestuia şi casarea deciziei recurate.

Analizând recursul formulat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, hotărârea recurată neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ.

Recursul are ca obiect decizia nr. 417 din 21 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă prin care s-a admis apelul formulat de Unitatea Administrativ Teritorială Truşeşti - prin primar, Consiliul Local al comunei Truşeşti şi Primarul comunei Truşeşti, jud. Botoşani, împotriva sentinţei civile nr. 136 din 20 februarie 2020 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosar nr. x/2019, a schimbat în totalitate sentinţa apelată şi a respins ca nefondată acţiunea, într-un litigiu privind conflicte de muncă.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ. "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflicte de muncă şi asigurări sociale…"

În accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv recurs pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Aşa fiind, în litigiile privind conflictele de muncă, pentru acţiunile introduse după intrarea în vigoare a Noului C. proc. civ., calea de atac este numai a apelului.

Decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei."

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Este ştiut că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul SINDICATUL A. în numele şi pentru B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant SINDICATUL A. în numele şi pentru B. împotriva deciziei nr. 417 din 21 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 aprilie 2021.