Cassation declared null for failure to articulate grounds of illegality in non-devolutive review

Şedinţa publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă.

Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi la data de 29 ianuarie 2013 sub nr. x/2013, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. Port Bazinul Nou S.R.L., solicitând: obligarea pârâtei la plata sumei de 545.109,52 RON, reprezentând pierderea pe care societatea reclamantă a înregistrat-o ca urmare a nerespectării de către pârâtă a dispoziţiilor contractuale, respectiv contravaloarea mărfii lipsă; obligarea pârâtei la plata sumei de 414.520 RON reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilităţii de valorificare a mărfurilor lipsă; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor datorate ca urmare a denunţării unilaterale a contractului înainte de termenul convenit de părţi, la plata dobânzii legale pentru sumele deja solicitate arătate, ca şi la plata cheltuielilor de judecată.

Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă prin sentinţa civilă nr. 184 din 22 iunie 2016, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei S.C. Port Bazinul Nou S.R.L. şi a respins acţiunea în pretenţii formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta S.C. Port Bazinul Nou S.R.L. ca fiind continuată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă prin decizia civilă nr. 243/A din 12 decembrie 2016, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 184 din 22 iunie 2016 şi încheierii din 4 iulie 2016, ambele pronunţate de Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2013, pe care le-a anulat, trimiţând cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă prin decizia nr. 723 din 13 aprilie 2017, a anulat ca insuficient timbrat recursul declarat de recurentele-pârâte B. S.A. şi Port Bazinul Nou S.A. împotriva deciziei civile nr. 243/A din 12 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub nr. x/2013*.

În rejudecare, Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă Prin sentinţa civilă nr. 162/2018 din 12 aprilie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2013, a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele S.C. Port Bazinul Nou S.A. şi B. S.A; a obligat pe pârâte în solidar la plata către reclamantă a sumei de 59.839,83 RON, cu titlu de pierdere efectivă şi a sumei de 61.699,94 RON, cu titlu de câştig nerealizat; a respins ca nefondat capătul de cerere privind prejudiciul cauzat de denunţarea unilaterală a contractului; a obligat pe pârâte în solidar la plata către reclamantă a sumei de 54.787,13 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată şi a respins cererea pârâtelor de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 162/2018 a Tribunalului Galaţi au declarat apel reclamanta şi pârâtele. Acestea din urmă au precizat că înţeleg să formuleze calea de atac şi împotriva încheierii din data de 21.03.2018 a Tribunalului Galaţi.

Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă prin decizia civilă nr. 17/A din 29 ianuarie 2019, a respins ca nefondate apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei de fond şi apelul declarat de pârâtă împotriva sentinţei de fond şi împotriva încheierii de la 21 martie 2018, pronunţată în aceeaşi cauză.

Împotriva deciziei civile nr. 17 din 29.01.2019 a Curţii de Apel Galaţi au declarat recursuri motivate reclamanta şi pârâtele, ambele recursuri fiind înregistrate sub acelaşi număr unic de dosar pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia civilă nr. 1317 din 02.07.2019 a, admis recursul declarat de reclamantă, a fost casată în parte decizia civilă atacată şi a dispus trimiterea spre rejudecare la aceeaşi instanţă a apelului declarat de reclamantă împotriva sentinţei civile nr. 162/2018 a Tribunalului Galaţi şi au fost menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei civile atacate şi a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâte împotriva deciziei Curţii de Apel Galaţi.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi la data de 13.07.2020, sub nr. x/2018*.

Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă prin decizia civilă nr. 119/A din 23 noiembrie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 12 ianuarie 2021, a admis apelul declarat de reclamanta A. S.R.L. Galaţi împotriva sentinţei civile nr. 162 din 12.04.2018 a Tribunalului Galaţi, pronunţată în dosarul nr. x/121/203*; a schimbat în parte sentinţa civilă apelată în sensul că: a obligat pârâtele Port Bazinul Nou S.A. Galaţi şi B. S.A. Galaţi, în solidar, să plătească reclamantei A. S.R.L. Galaţi, suma de 402.294,153 RON, în loc de 59.839,83 RON, cu titlu de pierdere efectivă şi suma de 414.147,93 RON, în loc de 61.699,94 RON, cu titlu de beneficiu nerealizat; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate şi a înlăturat din cuprinsul acesteia dispoziţiile contrare deciziei şi a obligat intimatele pârâte, în solidar, să plătească apelantei reclamante suma de 22.575 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 5530 RON, taxă judiciară de timbru aferentă pretenţiilor admise în rejudecarea apelului, 7045 RON, taxă judiciară de timbru aferentă cererii de recurs, 5.000 RON, onorariu de avocat pentru recurs şi 5.000 RON, onorariu de avocat pentru rejudecarea apelului.

Împotriva acestei decizii pârâtele Port Bazinul Nou S.A. Galaţi şi B. S.A. Galaţi au declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 oct. 9 C. proc. civ.

În argumentarea motivului de recurs invocat, după o prezentare detaliată a situaţiei de fapt şi a parcursului judiciar al cauzei, recurentele-pârâte au susţinut, în esenţă, că hotărârea recurată este lipsită de temei legal, instanţa făcând o aplicare greşită a legii din perspectiva în care a nesocotit cele constatate şi statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la împrejurarea că cele patru procese-verbale au caracterul şi valoarea unor procese-verbale de regularizare de stoc şi nu valoarea unor recunoaşteri sau a unor acorduri de modificare a contractului iniţial.

Recurentele -pârâte susţin că instanţa de apel nu face o reală cercetare a fondului pretenţiilor, prin analiza lor riguroasa având in vedere întregul material inclusiv expertiza tehnica de specialitate şi cea contabilă, nefăcând nicio referire h împrejurare, rezumându-se, la a constata că, instanţa de fond a statuat în hotărârea pronunţată că pentru cea mai mare parte din aceasta cantitate lipsă, adică pentru 3.089,366 to între părţi au fost încheiate 4 procese-verbale de regularizare stoc, fără a face o analiza temeinică şi legală, fundamentată în fapt şi în drept.

Recurentele-pârâte apreciază că instanţa de apel, în mod netemeinic, prin aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor legale şi contractuale, nu a respins ca fiind nefondat şi nelegal apelul formulat de reclamanta-apelantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 162/20018 şi pe cale de consecinţă, să fi menţinut astfel soluţia de la fond.

După o prezentare detaliată a situaţiei de fapt privind marfa din gestiunea reclamantei pe perioada derulării contractului de prestaţii portuare nr. x/2010 împreună cu actele adiţionale şi a activităţilor desfăşurate conform situaţiei privind volumul/cantitatea de marfă ce a fost operată în port, recurentele-pârâte susţin că pentru perioada de depozitare pe platforma portuară până la încărcarea buştenilor în nave a fost una substanţială, iar în această situaţie între reprezentanţii părţilor contractante s-au încheiat 5 procese-verbale de regularizare stoc, ce au fost semnate 4 de ambele părţi iar unul nu a fost semnat şi de reclamant, are atestau existenţa unei pierderi naturale a masei lemnoase depozitate, prin procesul de uscare naturală(contragere), aspect ce nu a fost analizat de către instanţa de apel în rejudecare.

Recurentele-pârâte susţin că reclamanta avea obligaţia să organizeze şi inventarieze stocul de buşteni (marfa) depozitat la societatea lor, conform OMFP 2861/2009 şi Legii contabilităţii nr. 85/1991, operaţiune ce trebuia să se efectueze cel puţin odată pe an (nu s-a efectuat nici în anul 2010, nici în 2011 şi nici în 2012), consecinţa neefectuării acestei operaţiuni de inventariere a stocului de marfă fiind aceea că de fapt nu exista nicio lipsă în gestiunea acesteia, neregăsindu-se o eventuală lipsă a mărfii nici în contabilitatea acesteia înregistrată în conturi distincte, aspecte reţinute şi de către expertul contabil în raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză.

Recurentele-pârâte consideră că raportul de expertiză tehnică judiciară este lovit de nulitate fiind efectuat contrar legii şi dispoziţiilor date de către instanţa de judecată vizând atât obiectivele stabilite şi încuviinţate de judecătorul fondului, cât şi înscrisul ce trebuia avut în vedere de către expertul tehnic.

În continuarea motivării, recurentele - pârâte au prezentat nemulţumirile lor referitoare la efectuarea raportului de expertiză tehnică judiciară şi opinii privind situaţia de fapt.

Pentru aceste motive recurentele - pârâte au solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate şi în rejudecarea apelului reclamantei să se constate că este nefondat şi netemeinic şi pe cale de consecinţă să se menţină obligaţiile stabilite în sarcina pârâtelor prin sentinţa civilă nr. 162/2018.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a invocat excepţia nulităţii recursului solicitând, în principal, constatarea nulităţii recursului, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat.

Înalta Curte în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 3021 lit. c) C. proc. civ. a luat în examinare excepţia nulităţii recursului şi a reţinut:

Deşi recurentele-pârâte au invocat în susţinerea recursului motivul prevăzut de art. 304 punctul 9 C. proc. civ., acestea nu au structurat şi dezvoltat motivul invocat, conform cerinţelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ., ci s-au limitat doar la a-şi exprima nemulţumirea faţă de modul în care instanţa de apel a analizat probele administrate.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, precizarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanţei, raportat la soluţia pronunţată şi la motivul de recurs invocat.

Prin criticile invocate în cererea de recurs reclamantele-pârâte, şi-au exprimat nemulţumirea privind modul de interpretare al probelor administrate,respectiv a celor 4 procese-verbale încheiate între părţile litigante, raportul de expertiză tehnică judiciară, însă dezvoltarea acestora nu permite încadrarea în nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute art. 304 C. proc. civ. şi analizarea lor în consecinţă, motiv pentru care nu pot fi reţinute de către instanţă ca şi critici de nelegalitate .

Astfel, în calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o devoluare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel.

De aceea, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra motivele pentru care este eronat şi nelegal raţionamentul instanţei de apel, dar recurentele-pârâte nu au invocat asemenea critici, ci doar critici vizând situaţia lor particulară, care se circumscrie unei situaţii de fapt, ce nu poate determina modificarea soluţiei pronunţate în apel.

Indicarea de către recurentele-pârâte a unor dispoziţii legale, nu atrage automat cerinţa motivării recursului în conformitate cu dispoziţiile aplicabile în materia recursului, cererea de recurs fiind supusă unor cerinţe de formă diferite de cele instituite pentru cererea de apel, cerinţe impuse de caracterul nedevolutiv al acestei căi de atac.

În alţi termeni faţă de considerentele precedente, se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, motiv pentru care, Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererii de recurs în conformitate cu dispoziţiile art. 3021 lit. c) C. proc. civ.

Constatând culpa procesuală a recurentelor-pârâte în declanşarea litigiului de faţă, în raport de cererea formulată de intimata-reclamantă A. S.R.L., urmează a se aplica dispoziţiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. şi va obliga recurentele-pârâte la plata sumei de 5000 RON reprezentând cheltuieli de judecată, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs formulată de recurentele-pârâte PORT BAZINUL NOU S.A. şi B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 119/A din 23 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Obligă recurentele-pârâte PORT BAZINUL NOU S.A. şi B. S.A. la plata sumei de 5000 RON cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă A. S.R.L.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 aprilie 2021.