Peremption of civil revision request due to six-month procedural inactivity

Şedinţa publică din data de 11 mai 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 12 februarie 2020 sub nr. x/2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, A. a formulat revizuire împotriva încheierii de şedinţă din data de 21 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Dosarul a fost repartizat completului de judecată nr. 9 care, prin rezoluţia de primire din 17 februarie 2020, a fixat termen de judecată la 17 martie 2020 în vederea soluţionării cererii de revizuire.

Prin încheierea din 30 iunie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 21 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., reţinând că, la apelul nominal, a lipsit revizuentul, iar acesta nu a solicitat judecata cauzei în lipsă.

Prin rezoluţia din 24 martie 2021, Înalta Curte, din oficiu, a stabilit termen de judecată la data de 11 mai 2021, în vederea discutării perimării cererii de revizuire declarată de A..

La acest termen, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei de perimare, pe care o va admite pentru următoarele motive:

Potrivit art. 416 C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive neimputabile părţii, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă".

Conform art. 420 alin. (1) C. proc. civ., perimarea se poate constata şi din oficiu.

Reglementată ca o excepţie de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepţia de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află şi este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părţilor dar şi în interesul unei bune administrări a actului de justiţie.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părţii, existând în acest sens o prezumţie simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruinţă în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

În speţă, de la data când a intervenit suspendarea, 30 iunie 2020, au trecut mai mult de 6 luni, timp în care revizuentul nu a îndeplinit vreun act de procedură prin care să fie întrerupt cursul suspendării, lăsând cauza în nelucrare pentru o perioadă ce depăşeşte termenul reglementat de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Faţă de cele ce preced, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni se datorează culpei părţii, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată perimată cererea de revizuire cu a cărei soluţionare a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 21 ianuarie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 mai 2021.