Negative jurisdiction conflict over internal section split ruled nonexistent, case remitted to Court of Appeal Pitești First Civil Section.

Şedinţa publică din data de 22 aprilie 2021

Asupra conflictului de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 19.05.2020, sub nr. x/2020, petentul A. a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 1194/29.11.1995, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/1995.

Prin încheierea camerei de consiliu din 09 iunie 2020, Tribunalul Argeş a respins cererea, reţinând că nu sunt întrunite condiţiile art. 281 din C. proc. civ. din 1865, şi că o hotărâre judecătorească produce efecte prin dispozitivul ei, dispozitiv care este în concordanţă cu motivele de fapt şi de drept invocate în pronunţarea soluţiei.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs petentul A., iar prin încheierea din data de 20 octombrie 2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa materială funcţională a recursului în favoarea secţiei a I-a Civile a Curţii de Apel Piteşti.

În motivare, a reţinut că obiectul recursului de faţă este contestarea încheierii pronunţate în data de 09.06.2020, în dosarul nr. x/2020, prin care Tribunalul Argeş a respins cererea de îndreptare a erorii materiale strecurate în sentinţa civilă nr. 1194/29.12.1995, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/1995, care, la rândul său, avea drept obiect anularea procesului-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 0,47 ha şi obligarea Comisiei Comunale Coloneşti de aplicare a Legii 18/1991 la eliberarea unui alt proces-verbal de punere în posesie.

Aşadar, în raport de obiectul cererii, devin incidente dispoziţiile Legii 18/1991, care la art. 53-55 instituie competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială este situat terenul. De asemenea, în speţă, anularea procesului-verbal de punere în posesie nu are la bază un raport juridic de drept administrativ reglementat de Legea nr. 554/2004 care să atragă competenţa instanţelor de contencios administrativ.

În consecinţă, în raport de natura obiectului cererii, de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi de decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în interesul legii nr. 17/2018, s-a invocat din oficiu şi admis excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în soluţionarea căii de atac şi s-a dispus declinarea competenţei în favoarea secţiei a I-a Civile.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a pronunţat încheierea din 16 martie 2021, prin care a declinat competenţa de soluţionare a recursului formulat de petentul A. împotriva încheierii camerei de consiliu din 09 iunie 2020, pronunţate de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2020 în favoarea secţiei a II-a Civile şi de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat pricina Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivare, a arătat că sentinţa civilă a cărei îndreptare se urmăreşte a fost pronunţată la data de 29.12.1995 de Tribunalul Argeş, iar procesul respectiv a fost demarat la data de 10 octombrie 1994, motiv pentru care s-au reţinut a fi incidente prevederile C. proc. civ. din 1865.

Potrivit Legii nr. 29/1990, a contenciosului administrativ, invocate de Tribunalul Argeş în sentinţa civilă nr. 1194/29.12.1995, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată, art. 6 din acest act, stabilind competenţa materială în favoarea tribunalelor.

Or, cererea întemeiată pe dispoziţiile art. 281 din C. proc. civ. din 1865 este o cerere incidentală, de competenţa instanţei competente să judece cererea principală, potrivit art. 17 din acelaşi cod.

Instanţa a arătat că aspectul modificării normelor de competenţă, în privinţa cererilor întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991, după data pronunţării sentinţei civile nr. 1194/29.12.1995, nu are relevanţă în speţă, deoarece, conform art. 725 alin. (3) şi (4) din C. proc. civ. din 1865, hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi de procedură rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate, iar actul de procedură îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămâne supus dispoziţiilor vechii legi.

Analizând conflictul de competenţă de faţă ivit între Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, faţă de prevederile art. 22 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte reţine următoarele:

Prezentului litigiu îi sunt aplicabile prevederile C. proc. civ. din 1865, în raport de data sesizării instanţei de judecată, care este 11 noiembrie 1994 şi de dispoziţiile art. 725 alin. (3) şi (4) din acelaşi cod.

Conform art. 22 C. proc. civ. din 1865 "Conflictul ivit între două judecătorii din circumscripţia aceluiaşi tribunal se judecă de acel tribunal.

Dacă cele două judecătorii nu ţin de acelaşi tribunal sau dacă conflictul s-a născut între o judecătorie şi un tribunal, sau între două tribunale, competentă este Curtea respectivă.

Dacă cele două instanţe în conflict nu se găsesc în circumscripţia aceleiaşi Curţi, precum şi conflictul între două Curţi, se judecă de Curtea Supremă de Justiţie.

Există conflict de competenţă, în sensul art. 20, şi în cazul în care el se iveşte între instanţe judecătoreşti şi alte organe cu activitate jurisdicţională. În acest caz, conflictul de competenţă se rezolvă de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict, dispoziţiile art. 21 fiind aplicabile".

În speţă, situaţia invocată în sprijinul solicitării de pronunţare a unui regulator de competenţă nu constituie un conflict negativ de competenţă în accepţiunea legii de procedură aplicabile.

Astfel, dispoziţiile mai sus citate nu reglementează posibilitatea existenţei unui conflict negativ de competenţă între secţiile unei instanţe, ci între două judecătorii, tribunale sau curţi de apel, şi doar în această din urmă situaţie, este competentă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În ceea ce priveşte disputa privind competenţa materială funcţională, de soluţionare a conflictului între secţii, Înalta Curte reţine că aspectul sesizat nu poate fi soluţionat în absenţa unui cadru legal, prin constatarea unui eventual conflict de competenţă, câtă vreme în C. proc. civ. din 1865 nu există un text de lege care să prevadă existenţa conflictului de competenţă între două secţii ale aceleiaşi instanţe.

Examinând dispoziţiile legale mai sus-menţionate, aplicabile prezentului faţă de data învestirii instanţei, se constată că, în stabilirea competenţei după materie se au în vedere instanţele, astfel cum sunt ele precizate în textele respective, iar organizarea internă a fiecărei instanţe, prin împărţirea în secţii specializate, nu conduce la apariţia unor noi instanţe, ci a unor secţii care funcţionează în cadrul unei instanţe.

În aceste condiţii, sub imperiul C. proc. civ. din 1865, conflictul negativ de competenţă apare numai dacă două instanţe, prin hotărâri irevocabile, se declară necompetente de a judeca aceeaşi cauză; or, în speţa de faţă, prin încheieri, s-au declarat necompetente două secţii ale aceleiaşi instanţe, respectiv ale Curţii de Apel Piteşti.

Având în vedere cele arătate mai sus, în raport de art. 22 din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte, reţinând că între secţiile aceleiaşi instanţe nu există conflict negativ de competenţă, urmează să constate inexistenţa conflictului de competenţă şi restituie dosarul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată inexistenţa conflictului de competenţă şi restituie dosarul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 aprilie 2021.