Appeal declared lapsed due to expiration of the statutory peremption period following suspension for non-appearance

Şedinţa publică din data de 22 aprilie 2021

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

La data de 27.11.2017 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie contestaţia în anulare formulat de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 559/10.11.2017 pronunţată de aceeaşi instanţă, în dosarul nr. x/2012.

Prin încheierea de şedinţă din data de 2 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost suspendată judecata contestaţiei în anulare, în temeiul art. 242 alin. (1) punctul 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.

Împotriva acestei încheieri, A. a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar.

Prin încheierea din 30 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata recursului declarat de A. împotriva încheierii din 2 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Asupra excepţiei de perimare a cererii, Înalta Curte constată următoarele:

Conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ. "Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor*) dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an. Partea nu se socoteşte în vină, când actul de procedură urma să fie îndeplinit din oficiu.".

În cauză, prin încheierea din 30 mai 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a suspendat judecata recursului declarat de A. împotriva încheierii din 2 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor.

Având în vedere împrejurarea că la data de 16 martie 2020 a intrat în vigoare Decretul prezidenţial nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, care la art. 41 stipula "Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind C. civ. sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile", Înalta Curte reţine că termenul de perimare a fost întrerupt, pe perioada 16.03.2020 - 15.05.2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) C. proc. civ., "Părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia".

Din perspectiva celor expuse, Înalta Curte reţine că, în condiţiile în care, după data de 15 mai 2020 părţile au lăsat cauza în nelucrare, termenul de perimare prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. s-a împlinit la data de 3 august 2020, situaţie în care urmează a se constata perimat recursul formulat de A. împotriva încheierii din 2 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 2 februarie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 aprilie 2021.