Annulment of appeal for failure to plead statutory grounds of illegality in challenge to procedural suspension order

Şedinţa publică din data de 22 aprilie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

La data de 07.01.2020, a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Iaşi dosarul nr. x/2017, având ca obiect recursul formulat de A. prin mandatar B. împotriva încheierii din 05 septembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă în dosar nr. x/2017.

2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Timişoara

Prin încheierea din 20 mai 2020, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a dispus în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecăţii recursului formulat de recurenta A., prin mandatar B., în contradictoriu cu intimata Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr. 18/1991, împotriva încheierii din 5 septembrie 2019 pronunţate de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, pentru lipsa părţilor.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs A., prin mandatar B., înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 6 iulie 2020.

Recurenta nu a indicat niciun motiv de casare, iar susţinerile formulate nu au legătură cu încheierea recurată.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea recursului şi transmiterea dosarului în vederea judecării cauzei şi soluţionării ei în modul cel mai onest dacă se vrea de instanţa statului de drept care spune că s-au stabilit prin lege drepturile confiscate de regimul comunist, Legea nr. 18/1991.

A arătat că, prin explicarea şi susţinerea cauzei din dosar pentru corectarea unor numere de tarla şi parcelă în ce priveşte două suprafeţe de teren din titlul de proprietate nr. x, a trimis în 12.05.2020 prin serviciul de curierat toate explicaţiile şi copiile după toate documentele doveditoare. De asemenea, la pag. 4, rândurile 1 -2, a specificat că evită prezenţa la instanţă din cauza infecţiei cu Covid 19 şi alte infecţii respiratorii, solicitând studierea tuturor documentelor existente la dosar pentru a se stabili dreapta cauză de îndreptare a titlului de proprietate.

Partea a solicitat rezolvarea acestei cauze pentru a nu fi expropriată de moştenirea pe care o are de la mama sa. A mai susţinut, referitor la suspendare, că la 5 septembrie 2019, a fost prezentă la proces prin mandatar B., instanţa constatând că nu este procura acceptată.

S-a mai arătat că, în cauză, curtea de apel nu a citit toate documentele depuse la dosar.

Instanţa nu s-a referit în motivare la înscrisurile depuse prin serviciul de curierat din 12.05.2020.

Recurenta solicită ca instanţa să judece cauza referitoare la modificarea titlului de proprietate şi să facă dreptate.

4. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat, la data de 13 ianuarie 2021, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin raport constatându-se că recurenta are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii recurate şi că recursul este scutit de plata taxei judiciare timbru.

Completul de filtru C4, la data de 28 ianuarie 2021, constatând că raportul întruneşte condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părţile să formuleze punct de vedere, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi cod.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, iar recurenta a formulat punct de vedere cu privire la acesta, solicitând admiterea recursului şi judecarea cauzei pe fond.

S-a fixat termen pentru judecarea recursului la 22 aprilie 2021, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părţilor.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.

Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancţiunea nulităţii recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Deşi nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a putea fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reţinute de instanţă în justificarea soluţiei pronunţate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În speţă, se constată că, prin cererea de recurs formulată, recurenta nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum impun dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., şi nici nu a formulat vreo critică susceptibilă de încadrare, din oficiu, în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Or, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulţumire a părţii poate duce la casarea unei hotărâri.

De altfel, recurenta nu a indicat ca temei de drept a recursului său niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., iar din dezvoltarea motivelor rezultă că recurenta este nemulţumită de modalitatea de soluţionare a cauzei sale pe fond, aspectele invocate prin memoriul de recurs vizând aspecte de fond ale litigiului, iar nu nelegalitatea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, pentru lipsa părţilor, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Aşa fiind, se constată că aspectele deduse judecăţii prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., fiind în realitate critici de netemeinicie, ce vizează hotărârea prin care a fost suspendată judecata cauzei în apel şi soluţionarea cauzei pe fond, iar nu încheierea prin care s-a dispus suspendarea soluţionării recursului reclamantei pentru lipsa părţilor, împrejurare ce echivalează cu nemotivarea recursului.

Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părţi şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Cum memoriul de recurs nu conţine critici propriu-zise, fiind străine de considerentele încheierii atacate, sancţiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanţa de recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiţia prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută într-o asemenea situaţie de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului, admiţând excepţia cu acest obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta A., prin mandatar B. împotriva încheierii din 20 mai 2020 a Curţii de Apel Iaşi, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 aprilie 2021.