Jurisdictional conflict resolved: Tribunal Sibiu must hear delay-of-proceedings challenge, not appellate court.

Şedinţa publică din data de 21 aprilie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26.02.2021 pe rolul Tribunalului Sibiu, apelantul A. a formulat contestaţie privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2019 solicitând, în temeiul art. 524 alin. (4) C. proc. civ., să fie luate, de îndată, toate măsurile necesare în vederea înlăturării situaţiei care a provocat tergiversarea procesului şi, pe cale de consecinţă, să se admită cererea de preschimbare a termenului de judecată din 22.03.2021.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 6, art. 522 şi următoarele din C. proc. civ., art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin decizia nr. 176/02.03.2021, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia.

A reţinut instanţa că, în raport cu decizia nr. 604/2020 a Curţii Constituţionale prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 524 alin. (3) C. proc. civ., faţă de împrejurarea că textul criticat stabileşte competenţa de judecată a contestaţiei chiar în sarcina completului învestit cu soluţionarea cauzei principale şi, astfel, nu sunt asigurate garanţiile unui proces echitabil impus de art. 6 CEDO, se impune declinarea soluţionării cererii instanţei superioare, în considerarea principiului de drept potrivit căruia controlul judiciar se exercită de către instanţa ierarhic superioară, dacă legea nu dispune altfel.

Prin încheierea nr. 34/25.03.2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Sibiu, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că, deşi art. 524 alin. (3) C. proc. civ. nu mai permite ca acea contestaţie privind tergiversarea procesului să fie înaintată completului învestit cu soluţionarea cauzei, conform deciziei de neconstituţionalitate nr. 604/2020, art. 524 alin. (1) C. proc. civ. reprezintă în continuare o normă de competenţă în vigoare, ce determină ca fiind competentă a soluţiona contestaţia instanţa învestită cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecăţii, prin intermediul unui alt complet decât cel învestit cu fondul cauzei.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, pentru următoarele argumente:

Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 604/16.07.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 976/22.10.2020, a fost declarat neconstituţional art. 524 alin. (3) C. proc. civ., reţinându-se că acesta încalcă dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi art. 124 alin. (2) din Constituţia României, respectiv art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

S-a reţinut, prin decizia de neconstituţionalitate menţionată, că judecarea contestaţiei privind tergiversarea procesului de către acelaşi complet care soluţionează fondul cauzei contravine dreptului la un proces echitabil, în componenta imparţialităţii obiective, astel încât textul legal a fost înlăturat de la aplicare prin mecanismul de contencios constituţional.

Este de observat însă că art. 524 alin. (3) C. proc. civ. reglementa soluţionarea contestaţiei la tergiversare de către completul învestit cu judecarea cauzei, iar nu de către instanţa învestită, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 524 alin. (1) C. proc. civ., în vigoare, conform cărora "Contestaţia se formulează în scris şi se depune la instanţa învestită cu soluţionarea procesului în legătură cu care se invocă tergiversarea judecăţii".

De asemenea, nu au intrat în sfera analizei de neconstituţionalitate, nici dispoziţiile art. 524 alin. (5) C. proc. civ., care reglementează calea de atac împotriva încheierii prin care se respinge contestaţia la tergiversare, respectiv plângerea, pe care o dă în competenţa instanţei ierarhic superioare.

Din interpretarea acestor două texte de lege în vigoare şi aplicabile cauzei pendinte, rezultă că, în lipsa unor prevederi care să substituie textul legal declarat neconstituţional, este vorba de o procedură judiciară în două trepte, respectiv contestaţie, a cărei soluţionare se circumscrie competenţei instanţei învestite cu judecarea procesului în cadrul căruia se ridică problema tergiversării şi plângere, a cărei soluţionare revine instanţei superioare celei care a respins o astfel de contestaţie.

Faţă de cele arătate, competenţa contestaţiei la tergiversare va aparţine instanţei învestite cu soluţionarea litigiului raportat la care se formulează asemenea solicitare, dar de către un alt complet decât cel învestit cu soluţionarea fondului, în conformitate cu considerentele deciziei nr. 604/2020 a Curţii Constituţionale, potrivit cărora "Această cerere nu poate fi calificată ca o cerere cu caracter accesoriu deduse soluţionării instanţei judecătoreşti, pentru că ea nu vizează dreptul subiectiv pretins, ci o chestiune obiectivă referitoare la lentoarea procedurii judiciare pentru că se referă chiar la conduita instanţei în cursul desfăşurării procesului. Prin urmare, este exclusă posibilitatea ca aceasta să fie judecată de acelaşi complet care soluţionează fondul, acestuia lipsindu-i imparţialitatea obiectivă."

În considerentele deciziei, Curtea Constituţională nu se referă la soluţionarea contestaţiei de către o altă instanţă, ci de către un alt complet de judecată, decât cel învestit cu soluţionarea cauzei pe fond.

O astfel de abordare se justifică şi din perspectiva faptului că pe de o parte, contestaţia la tergiversare nu are natura unei căi de atac împotriva hotărârii judecătoreşti pentru a fi soluţionată de către instanţa superioară, iar pe de altă parte, rămânerea dosarului în cadrul instanţei învestite cu soluţionarea cauzei, dar trimiterea la un alt complet al acestei instanţe pentru analizarea problemei tergiversării reprezintă o cale mai eficientă în asigurarea celerităţii pe care o reclamă o astfel de procedură.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 21 aprilie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.