Peremption of annulment contestation and time-bar of appeal against peremption decision
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as time-barred, thereby upholding the Court of Appeal’s decision which had declared the underlying annulment contestation perished. The dispute concerned an administrative procedural challenge, where the appellant, who had failed to cite any statutory grounds for cassation, instead argued unrelated matters concerning forced enforcement and false land registrations against a prior civil judgment from the Lujoj Court. The decisive legal basis was Article 421(2) of the Code of Civil Procedure, which prescribes a strict five-day deadline for appealing decisions declaring peremption; as the appeal was filed on March 5, 2021, well after the February 17, 2021 deadline with no applicable legal extension, the court applied the sanction of loss of right (decădere) under Article 185(1) of the same Code for failure to exercise the remedy within the mandatory time limit.
Legislator headnote
AI generatedart. 421 alin. (2) C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of annulment contestation and time-bar of appeal against peremption decision: Cum recursul a fost declarat la data de 5 martie 2021, se constată că recurenta a încălcat prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., formulând calea de atac cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de textul de lege menţionat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 20 aprilie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 1 din 11 februarie 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de către contestatoarea A. împotriva încheierii civile nr. 38 din 09.01.2020, pronunţate de Judecătoria Lugoj, în dosarul nr. x/2019.
Împotriva acestei decizii, contestatoarea A. a declarat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 15 martie 2021 şi repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2.
În susţinerea cererii de recurs, reclamanta A., fără a invoca vreunul dintre motivele de casare reglementate de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., a învederat aspecte legate de situaţia diferitelor dosare de executare silită în care a fost parte, precum şi faptul că i-au fost lezate drepturile prin situaţiile create de numitul B. prin intabulări false şi evacuări cu un presupus executor judecătoresc C..
Examinând recursul în raport de excepţia de tardivitate, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, faţă de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ.:
"Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare."
Căile de atac şi termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.
În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.
În speţă, decizia recurată a fost pronunţată la data de 11.02.2021, iar recursul a fost declarat, prin email, la data de 05.03.2021.
Potrivit legii, termenul de recurs s-ar fi împlinit pe data de 17 februarie 2021, într-o zi de miercuri, astfel încât nu a operat nicio prorogare legală a termenului imperativ prevăzut de lege.
Cum recursul a fost declarat la data de 5 martie 2021, se constată că recurenta a încălcat prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., formulând calea de atac cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de textul de lege menţionat.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge ca tardiv recursul formulat în cauză, făcând astfel aplicarea sancţiunii decăderii, prevăzută de art. 185 alin. (1) C. proc. civ. pentru neexercitarea în termenul legal a căii de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 1 din 11 februarie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 aprilie 2021.