Solidary liability of non-contracting financing entity under exclusive music licensing agreement; violation of contractual relativity principle

Şedinţa publică din data de 20 aprilie 2021

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 12.02.2015, reclamanta Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia Pentru Drepturi de Autor (U.C.M.R. -A.D.A.), în contradictoriu cu pârâtele A. Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, a solicitat: obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 5.291.883,52 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remuneraţie restantă (inclusiv TVA) pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concertele din cadrul Untold Festival, desfăşurate în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca; a sumei de 64.014,72 RON reprezentând penalităţi de întârziere datorate până la data de 01.10.2015, pentru întârzierea plaţii remuneraţiilor menţionate în primul capăt de cerere, a penalităţilor de 0,1%/zi de întârziere datorate până la data plăţii remuneraţiilor în sumă de 5.291.883,52 RON, începând cu data de 02.10.2015 şi până la data plaţii efective a acestor remuneraţii; obligarea pârâtelor să comunice UCMR-ADA un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public în cadrul fiecărui concert din cadrul festivalului Untold Festival, desfăşurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, raport care sa cuprindă denumirea concertului, denumirea formaţiei/solistului, data şi locaţia desfăşurării concertului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate şi durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

I.2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă

Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr. 1378/10.10.2017 a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Municipiul Cluj Napoca, prin primar şi Primăria Municipiului Cluj Napoca şi a respins acţiunea formulată împotriva acestor pârâţi, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

A admis în parte acţiunea în contradictoriu cu pârâta A. Cluj Napoca pe care a obligat-o la plata către reclamantă a sumelor de 1.025.185 RON remuneraţie restantă (fără TVA) pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul concertului Untold desfăşurat în perioada 30.07.2015 - 2.08.2015, la Cluj Napoca, şi 662.269 RON penalităţi de întârziere calculate până la data de 23.06.2017; a obligat pârâta la plata în continuare a penalităţilor de 0,1% pe zi de întârziere calculate începând cu 24.06.2017 şi până la plata integrală a debitului; a fost obligată pârâta să comunica UCMR -ADA raportul complet cuprinzând operele muzicale comunicate public în cadrul fiecărui concert din cadrul spectacolului Untold, desfăşurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj Napoca, raport care să cuprindă denumirea concertului, denumirea formaţiei, solistului, data şi locaţia desfăşurării concertului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate şi durata utilizării în concert a fiecărei opere muzicale; a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.825 RON, cheltuieli de judecată - taxă timbru, onorariu expertiză şi onorariu avocat.

I.3. Hotărârea pronunţată în apel

Prin decizia nr. 108IA din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul declarat de reclamanta UCMR-ADA, Asociaţia pentru Drepturi de Autor a Compozitorilor, în contradictoriu cu pârâţii A. Cluj-Napoca, Primăria Municipiului Cluj-Napoca şi Municipiul Cluj-Napoca, prin primar şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a admis acţiunea, a obligat pârâţii, în solidar, la plata sumelor de 1.025.185 RON remuneraţie restantă (fără TVA) pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul festivalului UNTOLD, desfăşurat în perioada 30.07.2015-02.08.2015 la Cluj-Napoca şi 662.269 RON penalităţi de întârziere calculate începând cu data scadentă şi până la data de 23.06.2017.

A obligat pe pârâţi, în solidar, la plata în continuare a penalităţilor de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data de 24.06.2017 şi până la plata integrală a debitului şi să comunice reclamantei raportul complet cuprinzând operele muzicale comunicate public în cadrul fiecărui concert din cadrul spectacolului UNTOLD, desfăşurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, raport care să cuprindă denumirea concertului, denumirea formaţiei, solistului, data şi locaţiile desfăşurării concertului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate şi durata utilizării în concert a fiecărei opere muzicale.

Prin aceeaşi decizie, pârâţii au fost obligaţi, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.825 RON stabilite de prima instanţă şi la plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 3.025 RON.

II. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei pronunţate de instanţa de apel, pârâţii Municipiul Cluj Napoca, prin primar, şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca au declarat recurs.

II.1. Motivele de recurs

Prin cererea de recurs, recurenţii pârâţi au invocat incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenţii pârâţi, în esenţă, au susţinut următoarele:

- hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 36 C. proc. civ., iar în ceea ce o priveşte pe pârâta Primăria municipiului Cluj-Napoca au fost nesocotite şi normele legale referitoare la capacitatea procesuală, prevăzută de art. 56 C. proc. civ.

- pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, nu a avut calitatea de coorganizator al concertelor din cadrul Untold desfăşurate în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, neputând fi reţinută, pe cale de consecinţă, nici calitatea de utilizator în înţelesul deciziei ORDA invocate de reclamantă;

- instanţa de apel nu a analizat în niciun fel calitatea şi nici capacitatea pârâtei Primăriei Cluj-Napoca, decizia recurată fiind, sub acest aspect, nu doar nelegală, ci şi nemotivată, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Prin decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011 s-a adoptat Metodologia privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, iar potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) este utilizator, în sensul metodologiei, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează concerte, spectacole ori manifestări artistice în cadrul cărora sunt utilizate opere muzicale; în cazul în care activităţile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestări artistice se realizează de două sau mai multe persoane, acestea răspund solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de metodologie;

- instanţa de apel a reţinut în mod greşit calitatea Municipiului Cluj-Napoca de coorganizator şi, pe cale de consecinţă, pe cea de utilizator în sensul deciziilor menţionate;

- în cadrul programului Cluj-Napoca - Capitala Europeană a Tineretului 2015, municipalitatea a cooperat cu numeroase instituţii, asociaţii, entităţi, acest obiectiv fiind nu doar de interes local, ci şi de interes naţional, iar la realizarea acestui obiectiv de importanţă naţională au colaborat şi Ministerul Tineretului şi Sportului, Instituţia Prefectului, Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport, Casa de Cultura a Studenţilor, reprezentanţi ai celor treizeci si şapte de organizaţii membre ale A., aspect care, după cum rezultă din motivarea instanţei de apel, nu duce la angajarea răspunderii patrimoniale a acestor entităţi faţă de UCMR - ADA;

- A. a avut calitatea de beneficiar a unor fonduri nerambursabile pentru organizarea festivalului UNTOLD 2015, acordate de către Municipiul Cluj-Napoca, în calitatea sa exclusivă de finanţator (nu de organizator al evenimentului);

- Curtea de apel nu a analizat clauzele contractului de finanţare nerambursabilă încheiat între recurentul Municipiul Cluj-Napoca şi A., în special art. 16, 19 şi 23 din care reiese ceea ce părţile au convenit cu privire la obţinerea autorizaţiilor legale pentru îndeplinirea contractului, inclusiv cele referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală; recurenţii susţin că instanţa de apel a încălcat prevederile art. 1280 din C. civ.

- A. are personalitate juridică, fiind o entitate distinctă care şi-a asumat drepturi şi obligaţii faţă de UCMR - ADA prin încheierea unui contract de autorizaţie pentru licenţă neexclusivă;

- în calitate de unic organizator al evenimentului în litigiu, A. şi-a asumat obligaţii prin contractul de licenţă încheiat cu UCMR -ADA, contract faţă de care, recurenţii sunt terţi;

II.2. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, în termen legal, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurenta-reclamantă nu a depus răspuns la întâmpinare.

II.3. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din 23 martie 2021, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de pârâţii Municipiul Cluj Napoca, prin primar şi Primăria municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 1081A din data de 26 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi a fixat termen de judecată la data de 20 aprilie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, prin raportare la actele şi lucrările dosarului, precum şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este fondat pentru considerentele ce urmează.

Prealabil, se impune precizarea că, deşi recurenţii-pârâţi se prevalează de motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., unele dintre criticile formulate se circumscriu motivului de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., anume cele prin care se critică modalitatea de aplicare a normelor de drept procesual referitoare la capacitatea procesuală de folosinţă, dar şi cele ce privesc calitatea procesuală pasivă.

Astfel, recurenţii susţin că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 36 din C. proc. civ. reţinând în cauză calitatea procesuală pasivă şi în privinţa Municipiului Cluj-Napoca (în solidar cu A.), iar în ceea ce o priveşte pe pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca, s-a invocat nesocotirea de către curtea de apel a prevederilor art. 56 din C. proc. civ.

Având în vedere că prin decizia recurată s-a reţinut calitatea procesuală pasivă a recurentului Municipiul Cluj-Napoca şi a intimatei-pârâte A., stabilindu-se răspunderea solidară a acestora, criticile privind încălcarea prevederilor art. 36 din C. proc. civ. vor fi analizate numai în ceea ce îl priveşte pe recurentul-pârât Municipiul Cluj.

Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 56 din C. proc. civ., prin care recurenţii susţin lipsa capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria Municipiului Cluj, Înalta Curte constată că această excepţie a fost invocată în faţa primei instanţe, fiind respinsă ca neîntemeiată prin încheierea de şedinţă din 22 martie 2016, prin aplicarea prevederilor art. 56 alin. (2) din C. proc. civ.

Soluţia pronunţată de tribunal a fost apelată doar de către reclamanta UCMR -ADA, iar pârâţii cauzei (cu referire la Municipiul Cluj-Napoca şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca) nu au făcut uz de niciuna dintre formele de procedură puse la dispoziţie de normele procedurale (apel principal sau apel incident) pentru a deduce controlului judiciar soluţionarea acestei excepţii de către prima instanţă.

Contrar susţinerilor recurenţilor-pârâţi din cuprinsul răspunsului la întâmpinare depus în recurs, dacă o excepţie procesuală a fost invocată în faţa primei instanţe, chiar o excepţie absolută fiind, aceasta nu poate fi repusă în discuţie în faţa instanţelor de control judiciar decât prin promovarea căii de atac, după finalizarea judecării în primă instanţă, împotriva actului de procedură prin care instanţa s-a pronunţat asupra acesteia (încheiere sau sentinţă).

O atare regulă reprezintă aplicarea particulară a dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (4) din C. proc. civ., având în vedere că soluţionarea unei excepţii dobândeşte autoritatea de lucru judecat provizorie încă de la data pronunţării instanţei care a soluţionat-o.

Partea interesată poate împiedica dobândirea autorităţii de lucru judecat în mod definitiv asupra soluţiei date unei excepţii procesuale (în cauză, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă) prin promovarea căii de atac, astfel încât, pârâta Primăria Municipiului Cluj-Napoca era ţinută de promovarea apelului împotriva încheierii din 22 martie 2016, fie apel principal, fie apel incident, aceasta neputând invoca această pretinsă neregularitate direct în calea de atac a recursului.

O atare soluţie rezultă din dispoziţiile art. 459 alin. (1) din C. proc. civ. care stabilesc că atât timp cât este deschisă calea apelului, nu pot fi exercitate căile extraordinare de atac, precum este şi recursul.

O aplicare particulară a regulii anterior enunţate, aplicabilă ca normă generală în privinţa tuturor căilor de atac, o reprezintă şi prevederile art. 488 alin. (2) din C. proc. civ., potrivit cărora:

"(2) Motivele prevăzute la alin. (1) nu pot fi primite decât dacă ele nu au putut fi invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori, deşi au fost invocate în termen, au fost respinse sau instanţa a omis să se pronunţe asupra lor."

Cum respingerea excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a fost pronunţată de prima instanţă, iar nu de instanţa de apel, recurenta-pârâtă nu poate invoca această neregularitate procedurală direct prin motivele de recurs, aşadar omisso medio.

Înalta Curte apreciază că recurenta-pârâtă Primăria municipiului Cluj-Napoca susţine în mod eronat prin răspunsul la întâmpinare că regimul excepţiilor absolute este de natură a-i permite reiterarea excepţiei şi în această etapă procesuală, întrucât dispoziţiile art. 246-248 din C. proc. civ. sunt străine de o astfel de concluzie.

Excepţiile procesuale absolute pot fi invocate în orice etapă a procesului, chiar şi în faţa instanţei de recurs, ceea ce nu însemnă că pot fi reiterate de titularul ei în fiecare etapă procesuală, întrucât odată invocată şi soluţionată de instanţa în faţa căreia a fost invocată, reformarea soluţiei date asupra acesteia, nu poate opera decât prin formularea căii de atac împotriva actului de procedură prin care instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei, astfel cum s-a arătat.

Cum excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei municipiului Cluj-Napoca nu a fost invocată în faţa curţii de apel, iar instanţa de apel nici nu a fost învestită cu vreo critică privind modalitatea de soluţionare a acestei excepţii de prima instanţă printr-un apel principal sau incident al pârâtelor interesate, curtea de apel nu avea obligaţia inserării unor considerente în decizia recurată legate de acest aspect pentru a fi posibilă reţinerea vreunei încălcări a dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ.

Prin urmare, criticile privind încălcarea dispoziţiilor art. 56 din C. proc. civ. nu pot fi primite, iar motivele de recurs susţinute în baza art. 488 alin. (1) pct. 6, dar şi pe temeiul motivului de casare de la pct. 5 din C. proc. civ. (potrivit calificării date de instanţă), se vor înlătura ca nefondate.

Referitor la criticile formulate cu privire la nesocotirea prevederilor art. 36 din C. proc. civ. pentru reţinerea calităţii procesuale pasive solidare şi a pârâtului Municipiul Cluj-Napoca, alături de pârâta A., Înalta Curte apreciază că instanţa de apel a încălcat normele de procedură privind reglementarea calităţii procesuale pasive.

Având în vedere că, potrivit normei evocate, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, Înalta Curte constată că această critică se impune a fi analizată nu numai pe temeiul art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ci şi în baza art. 488 alin. (1) pct. (8), întrucât este necesară verificarea premisei, şi anume, stabilirea raportului juridic litigios şi identificarea corectă a subiectelor acestuia.

Intimata-reclamantă UCMR-ADA a chemat în judecată pe cei trei pârâţi, solicitând, prin capătul de cerere principal, obligarea acestora, în solidar, la plata remuneraţiei restante datorate pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concertele din cadrul festivalului Untold, desfăşurat în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, pe Stadionul Cluj Arena din Cluj-Napoca, precum şi la plata penalităţilor de întârziere; cererea are şi alte capete de cerere accesorii.

Deşi prima instanţă a reţinut în cauză doar calitatea procesuală pasivă a intimatei-pârâte A. Cluj-Napoca, curtea de apel, din analiza probelor cauzei şi în aplicarea prevederilor art. 2 alin. (2) din Metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010, a reţinut calitatea Municipiului Cluj-Napoca de coorganizator al evenimentului, alături de A. Cluj-Napoca, prin urmare, calitatea de utilizator de opere muzicale, dispunând obligarea acestora, în solidar, la plata remuneraţiilor restante şi a penalităţilor de întârziere către intimata-reclamantă, organismul de gestiune colectivă ce are calitatea de colector al acestor remuneraţii în temeiul gestiunii colective obligatorii.

Înalta Curte apreciază că această dezlegare se fundamentează pe o greşită determinare a subiectelor raportului juridic de drept material dedus judecăţii.

Astfel, intimata-reclamantă a solicitat obligarea pârâtelor în solidar la plata obligaţiilor restante, constând în remuneraţiile datorate pentru comunicarea publică de opere muzicale în concertele derulate în cadrul festivalului UNTOLD, în perioada 30.07.2015 - 02.08.2015, remuneraţii determinate potrivit criteriilor stabilite prin Decizia ORDA nr. 189/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 314 din 13.05.2010, astfel cum a fost modificată, în parte, prin Decizia ORDA nr. 203/2011, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 420 din 16.06.2011.

Prin decizia menţionată, a fost publicată forma finală a Metodologiei privind remuneraţiile pentru comunicarea publică a operelor muzicale în concerte, spectacole ori manifestări artistice, aceasta fiind adoptată în baza dispoziţiilor legale, pentru organizarea colectării de la utilizatori de către organismul de gestiune colectivă, în baza gestiunii colective obligatorii, a drepturilor patrimoniale ale autorilor de opere muzicale.

Dispoziţiile art. 2 şi 3 din această Metodologie prevăd astfel:

Art. 2: "(1) Este utilizator, în sensul prezentei metodologii, oricare persoană juridică sau fizică autorizată care organizează concerte, spectacole sau manifestări artistice în cadrul cărora sunt utilizate opere muzicale.

(2) În cazul în care activităţile de organizare a unui concert, spectacol ori a unei manifestări artistice se realizează de două sau mai multe persoane, acestea răspund solidar pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta metodologie."

Art. 3: "Utilizatorii au obligaţia să solicite organismului de gestiune colectivă încheierea autorizaţiei licenţă neexclusivă cu cel puţin 10 zile înainte de data la care urmează a avea loc concertul, spectacolul ori manifestarea artistică."

Înalta Curte constată că, potrivit situaţiei de fapt reţinute de instanţele de fond, intimata-reclamantă, în motivele cererii de chemare în judecată, s-a întemeiat pe răspunderea contractuală, întrucât pentru organizarea festivalului UNTOLD, derulat în intervalul 30.07.2015 - 02.08.2015, a eliberat intimatei-pârâte A. Cluj-Napoca autorizaţia licenţă neexclusivă pentru comunicarea publică a operelor în concerte, spectacole ori manifestări artistice nr. x/24.07.2015, corespunzător acestui eveniment muzical.

Drept urmare, reclamanta nu a chemat în judecată pe pârâte în temeiul răspunderii civile delictuale, prin invocarea dispoziţiilor art. 139 din Legea nr. 8/1996, imputându-le nerespectarea dispoziţiilor legale de a comunica public opere muzicale numai în baza în baza unei autorizaţii licenţă neexclusivă, astfel cum prevede art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 şi art. 1 din Metodologia publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010, modificată prin Decizia nr. 203/2011.

Or, în prezenţa răspunderii contractuale (excepţia) nu poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală (regula).

În acest sens sunt şi prevederile art. 1350 alin. (3) din C. civ.: "Dacă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părţi nu poate înlătura aplicarea regulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i-ar fi mai favorabile."

Or, Legea nr. 8/1996 nu conţine posibilitatea unei astfel de opţiuni pentru părţile contractante, actul normativ special în materie neînţelegând să deroge de la regimul juridic de drept comun al raportului dintre răspunderea civilă contractuală şi răspunderea civilă delictuală.

Mai mult decât atât, Înalta Curte constată că instanţa de apel nu a demonstrat mecanismul legal prin care se poate antrena răspunderea solidară a unor pârâţi, în condiţiile în care unul dintre ei este parte contractantă (A. Cluj-Napoca), iar celălalt nu, sau în condiţiile în care cauza raportului juridic obligaţional dedus judecăţii nu este reprezentată de răspunderea civilă delictuală, tip de răspundere în care regula aplicabilă pentru repararea prejudiciului este solidaritatea, potrivit art. 1382 din C. civ.

De asemenea, Înalta Curte apreciază, astfel cum corect susţine recurentul-pârât Municipiul Cluj-Napoca, că instanţa de apel a ignorat dispoziţiile art. 1280 C. civ. referitoare la relativitatea efectelor contractului, în ceea ce priveşte autorizaţia licenţă neexclusivă, în condiţiile în care pretinde îndeplinirea obligaţiilor de plată a remuneraţiilor datorate cu titlu de drepturi partimoniale de autor nu numai de la partea cocontractantă (A.), ci şi de la terţi faţă de acest contract, respectiv recurenţii din cauză.

Pe de altă parte, se constată că recurentul-pârât a invocat prevederile art. 16, 19 şi 23 din Capitolul VIII al contractului de finanţare nerambursabilă nr. x/424/8.12.2014, încheiat între A. şi Municipiul Cluj-Napoca pentru a învedera curţii de apel modalitatea în care a convenit cu intimata-pârâtă-A. îndeplinirea unor obligaţii legale, inclusiv partea contractantă care şi-a asumat derularea demersurilor pentru obţinerea aprobărilor, avizelor sau a licenţelor necesare realizării contractului.

Or, din acest punct de vedere, se constată că instanţa de apel a înlăturat apărările pârâtului Municipiul Cluj ţinând de invocarea clauzelor contractuale, concluzionând că, indiferent care este conţinutul respectivelor clauze, acestea privesc obligaţiile stabilite între părţile respectivului contract şi nu pot fi opuse apelantei UCMR-ADA, care are dreptul de a se îndrepta împotriva oricărui sau a tuturor organizatorilor spectacolului.

În acest context, Înalta Curte reţine că instanţa de apel în mod nelegal a făcut referire la principiul relativităţii efectelor contractului, apărarea pârâtului fiind circumscrisă însă noţiunii de opozabilitate a efectelor contractului.

Dispoziţiilor art. 1281 din C. civ. stabilesc astfel:

"Contractul este opozabil terţilor, care nu pot aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor născute din contract. Terţii se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptul de a cere executarea lui, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege."

Ca atare, potrivit art. 1280 şi 1281 din C. civ., contractul de finanţare nerambursabilă nr. x/424/8.12.2014 pentru părţile contractante reprezintă un act juridic (a dat naştere la drepturi şi obligaţii pentru acestea), iar pentru terţi, precum intimata-reclamantă UCMR - ADA, apare drept o realitate socială, un fapt juridic, faţă de care aceştia se raportează în conformitate cu rigorile principiului relativităţii efectelor contractului.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte reţine că în cauză sunt întrunite cerinţele cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

Drept urmare, în aplicarea dispoziţiilor art. 497 rap. la art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., va fi admis recursul declarat de pârâţii Municipiul Cluj-Napoca şi Primăria Municipiului Cluj - Napoca, decizia recurată va fi casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâţii Municipiul Cluj Napoca, prin primar şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 1081A din data de 26 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Casează decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 aprilie 2021.