Recourse inadmissible for restitution claims under Law No. 165/2013 excluded from extraordinary appeal by statutory limitation to first-degree appeal

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2021

Asupra cauzei de faţă, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă la data de 14 noiembrie 2018, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi S.C. C. S.A., obligarea pârâtei S.C. C. S.A. să predea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor dosarul administrativ în cadrul căruia s-a emis Dispoziţia nr. 1021 din 15 mai 2002, validarea Dispozitiei nr. 1021 din 15 mai 2002 emise de pârâta S.C. C. S.A. şi obligarea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru cota din dreptul de proprietate ce revine reclamanţilor din suprafaţa de teren de 1238,76 mp situată în perimetrul străzilor x.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 21 şi urm. din Legea nr. 165/2013.

2. Hotărârea Tribunalului Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 763 din 16 aprilie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis excepţia prematurităţii capetelor doi şi trei de cerere şi a respins capetele doi şi trei de cerere ca prematur formulate; a respins, ca neîntemeiat, capătul unu din cererea formulată de reclamanţii A. şi B..

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin decizia nr. 3 A din 6 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 763 din 16 aprilie 2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamanţii A. şi B. au declarat recurs.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

În procedura de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recurenţii au depus punct de vedere la raport, prin care au solicitat ca instanţa să constate admisibilitatea recursului formulat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Analizând recursul, Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea prin care reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi S.C. C. S.A., obligarea pârâtei S.C. C. S.A. să predea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor dosarul administrativ în cadrul căruia s-a emis Dispoziţia nr. 1021 din 15 mai 2002, validarea Dispozitiei nr. 1021 din 15 mai 2002 emise de pârâta S.C. C. S.A. şi obligarea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru cota din dreptul de proprietate ce revine reclamanţilor din suprafaţa de teren de 1238,76 mp situată în perimetrul străzilor x.

Cererea a fost formulată la 9 iulie 2018 şi a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania.

Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

În speţă, atât prima instanţă, cât şi cea de apel au calificat litigiul ca fiind unul legat de aplicarea Legii nr. 165/2013, soluţionându-l ca atare.

Or, Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, stipulează la art. 35 alin. (4) că hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol sunt supuse numai apelului.

Totodată, conform art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Din coroborarea dispoziţiilor sus evocate, respectiv art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. şi cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din acelaşi cod, rezultă că decizia nr. 3A din 6 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018 nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

Această concluzie este susţinută şi de principiul legalităţii căilor de atac, principiu reglementat prin prevederile art. 457 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din cuprinsul ei.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Faţă de cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 3A din 6 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 3A din 6 ianuarie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 aprilie 2021.