Jurisdiction in Debtor's Challenge to Bailiff's Calculation of Enforced Amounts

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 4 mai 2020 pe rolul Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimata B. a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite realizate în dosarul execuţional nr. x/2020 al BEJ C. şi D., solicitând să dispună modificarea actelor de executare silită, în sensul:

- reducerii cuantumului debitului urmărit în ceea ce priveşte modul de stabilire al dobânzii legale datorate;

- reducerii onorariului executorului judecătoresc ca urmare a diminuării debitului urmărit, respectiv diminuarea cuantumului acestuia;

- reducerea onorariului avocatului perceput în faza de executare silită;

- întoarcerea executării silite pentru diferenţa suplimentară şi nelegal stabilită a debitului urmărit.

În motivare, contestatoarea a arătat că la 9 aprilie 2020 executorul judecătoresc a comunicat înştiinţarea privind începerea executării silite, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare şi titlurile executorii pronunţate în dosarul nr. x/2017, pentru recuperarea sumei de 3996,35 RON - reprezentând cheltuieli de executarea silită şi a sumei de 15351,74 RON -reprezentând debit principal.

Contestatoarea a precizat că înţelege să conteste modalitatea de calcul a sumelor ce formează creanţa executată silit, arătând că sumele determinate de executorul judecătoresc în baza raportului de expertiză sunt calculate eronat, dobânda legală fiind calculată ca o dobândă penalizatoare, în loc de dobândă remuneratorie, aşa cum era corect. De asemenea, a arătat că dobânda legală a fost stabilită în euro, în condiţiile în care aceasta urmează a se determina în RON prin raportare la O.G. nr. 9/2000 şi O.G. nr. 13/2011.

Având în vedere aceste aspecte, atât cheltuielile de executare silită stabilite de executorul judecătoresc, cât şi onorariul avocatului în faza de executare silită se impun a fi diminuate.

II. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 6130 din 24 iulie 2020 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că cererea dedusă judecăţii este o contestaţie privind lămurirea înţelesului şi aplicării titlului executoriu, astfel încât, faţă de dispoziţiile art. 714 alin. (3) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, instanţă care a pronunţat hotărârea ce reprezintă titlu executoriu, apreciind că aceasta este instanţa competentă să se pronunţe şi cu privire la contestaţia la executare ce face obiectul prezentului dosar.

III. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca:

Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunţat sentinţa civilă nr. 7184 din 15 decembrie 2020 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că creditoarea B. a formulat cerere de încuviinţare a executării silite, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 7250/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea pronunţată la 11 martie 2020, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a încuviinţat executare silită prin toate formele de executare prevăzute de lege împotriva debitoarei A., în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 7250/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca.

În cadrul dosarului de executare nr. 610/M/2020 al BEJ C. şi D. s-a întocmit raportul de expertiză contabilă de către expert E., la cererea executorului judecătoresc, prin care s-au stabilit sumele ce se datorează de către debitoare în temeiul titlului executoriu, astfel: suma de 585 euro comision de administrare, suma de 523,34 euro dobânda legală aferenta comisionului de administrare, suma de 455 euro comision de acordare si suma de 475,77 euro dobânda legală aferenta comisionului de acordare.

Prin încheierea nr. 160 din 7 aprilie 2020, executorul judecătoresc a stabilit sumele datorare de debitorul urmărit, reprezentând onorariu executor judecătoresc, taxa timbru de executare, taxe poştale, raport expertiză contabilă şi onorariu avocat.

Prin contestaţia la executare formulată, contestatoarea a arătat că înţelege să conteste modalitatea de calcul a sumelor datorate, realizată de executorul judecătoresc, menţionând că în mod greşit s-a stabilit dobânda legală ca o dobândă penalizatoare în loc de dobândă remuneratorie şi faptul că această dobândă a fost stabilită în euro, în condiţiile în care aceasta urmează a se determina în RON, prin raportare la O.G. nr. 9/2000 şi O.G. nr. 13/2011.

Astfel, faţă de actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că contestatoarea A. a învestit instanţa cu o contestaţie la executare propriu-zisă, întrucât critică exclusiv determinarea cuantumului creanţei de către executorul judecătoresc. Totodată, petitele cererii iniţiale - modificarea actelor de executare silită, întoarcerea executării silite, respectiv reducerea cheltuielilor de executare - sunt specifice contestaţiei la executare propriu-zise, iar nu contestaţiei la titlu, pentru că nu pun în discuţie lămurirea ori întinderea titlului executoriu potrivit art. 712 alin. (2) C. proc. civ.

Cum contestaţia la executare formulată de A. este o contestaţie la executare propriu-zisă şi nu o contestaţie la titlu, fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a concluzionat că revine judecătoriei de la sediul debitorului competenţa de soluţionare a cauzei.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cauzei în legătură cu care s-a ivit conflictul negativ de competenţă îl constituie contestaţia formulată de contestatoarea A. S.A., în contradictoriu cu intimata B. împotriva executării silite realizate în dosarul execuţional nr. x/2020 al BEJ C. şi D..

Conflictul negativ de competenţă ivit între Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti şi Judecătoria Cluj-Napoca a fost generat de calificarea diferită a cererii cu care contestatoarea A. S.A. a înţeles să învestească instanţa de judecată.

Astfel, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a apreciat că cererea dedusă judecăţii este o contestaţie privind lămurirea înţelesului şi aplicării titlului executoriu şi, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (3) C. proc. civ., a declinat competenţa în considerarea instanţei care a pronunţat hotărârea ce reprezintă titlu executoriu, în timp ce Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut că contestatoarea A. a învestit instanţa cu o contestaţie la executare propriu-zisă, căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătoriei de la sediul debitorului.

În consecinţă, dat fiind obiectul pricinii, trebuie observate normele de competenţă ce reglementează soluţionarea contestaţiei la executare. Art. 714 alin. (1) C. proc. civ. statuează regula potrivit căreia contestaţia la executare se soluţionează de instanţa de executare, iar alin. (2) şi (3) ale aceluiaşi text reglementează anumite derogări, fie în raport cu forma de executare aleasă de creditor (alin. (2), fie în funcţie de forma contestaţiei la executare, anume dacă se formulează o contestaţie la titlu (alin. (3).

În speţă, din lecturarea cererii ce face obiectul acţiunii introductive, reiese că prin acţiunea formulată contestatoarea a contestat modalitatea de calcul realizată de executorul judecătoresc prin încheierea nr. 610 din 7 aprilie 2020, respectiv sumele determinate în baza raportului de expertiză contabilă de către expert E., la cererea executorului judecătoresc.

Cum criticile vizează determinarea cuantumului creanţei de către executorul judecătoresc, reiese faptul că în speţă nu s-a formulat o contestaţie la titlu, ci o contestaţie la executare propriu-zisă, astfel încât devin aplicabile dispoziţiile art. 712 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare, coroborate cu cele ale art. 714 alin. (1) din acelaşi act normativ, care dispun că: contestaţia se introduce la instanţa de executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În conformitate cu dispoziţiile legale anterior menţionate, rezultă că în cazul contestaţiei la executare competenţa teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în cărei rază se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speţă, creditoarea B. s-a adresat Biroului de executori judecătoreşti C. şi D., solicitând executarea silită a debitoarei A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 7250/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia civilă nr. 1195 din 9 septembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj.

Prin încheierea din 11 martie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis cererea formulată de petentul BEJ C. şi D. şi a încuviinţat executarea silită împotriva debitoarei A. cu sediul în Bucureşti, Calea x, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 7250/2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, fiind astfel stabilită instanţa de executare.

În cadrul contestaţiei la executare nu pot fi aduse modificări cadrului procesual al litigiului în care a fost pronunţată hotărârea judecătorească ce se execută.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea din 11 martie 2020, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţia la executare prevăzută de dispoziţiile art. 712 alin. (1) C. proc. civ. urmează a se stabili în conformitate cu prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., în favoarea judecătoriei care a încuviinţat cererea de executare silită, anume Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, ca instanţă de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2021.