Revision petition dismissed as late due to missed filing deadline for conflicting judgments

Şedinţa publică din data de 8 aprilie 2021

Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

Prin decizia nr. 242 din 30 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din 6 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Împotriva acestei decizii, contestatorul A. a formulat cerere de revizuire, înregistrată la 21 ianuarie 2021 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

În cuprinsul cererii formulate, revizuentul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de hotărârile pronunţate în dosarul nr. x/2016, apreciind că decizia nr. 242 din 30 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte este lovită de nulitate absolută, fiind menţinută "cu rea credinţă" încheierea din 6 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara. A precizat că există dosare pe rolul instanţei supreme de peste 5 ani, nesoluţionate, fapt ce nu este admisibil având în vedere că este o persoană vulnerabilă de 71 ani, grav bolnavă şi fără locuinţă.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 C. proc. civ.

Examinând cererea de revizuire în raport de excepţia de tardivitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prealabil oricăror alte chestiuni, întrucât în cuprinsul cererii de revizuire revizuentul a făcut referire la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, faţă de data iniţială a dosarului, şi anume 8 decembrie 2011 - conform aplicaţiei informatice Ecris, raportat la data intrării în vigoare a noului C. proc. civ. (15 februarie 2013), în cauză sunt incidente prevederile C. proc. civ. de la 1865, sens în care cauza va fi analizată din perspectiva acestor dispoziţii legale.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict şi limitativ prevăzute de lege.

În speţă, revizuentul A. şi-a întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8, 10 şi 11 C. proc. civ., ce au drept corespondent în Codul de procedură de la 1865 prevederile art. 322 pct. 7, pct. 9 şi pct. 10 - care dispun că:

"Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (. . . . . . . . . .)

7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. (...)

9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.

10. dacă, după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională legea, ordonanţa ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă care a făcut obiectul acelei excepţii ori alte dispoziţii din actul atacat, care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare."

Temeiul de drept invocat în susţinerea cererii de revizuire determină momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire. Astfel, în funcţie de motivul de revizuire indicat, conform prevederilor art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., "termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:

1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. (1), de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. (2) de la pronunţarea ultimei hotărâri; (….)

Pentru motivele prevăzute la art. 322 pct. 9 şi 10, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Termenul de o lună/3 luni are caracterul unui termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

În cauză, decizia a cărei revizuire se solicită a fost pronunţată la 30 ianuarie 2020, iar cererea de revizuire a fost depusă prin poştă la 14 ianuarie 2021, astfel încât, faţă de dispoziţiile legale anterior redate, se reţine că cererea a fost introdusă cu depăşirea termenului de o lună prevăzut de dispoziţiile art. 324 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. pentru revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În ceea ce priveşte menţionarea în cuprinsul cererii de revizuire a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11 C. proc. civ., ce au drept corespondent art. 322 pct. 9 şi pct. 10 din Codul de procedură de la 1865, se constată că respectivele texte de lege au fost formal invocate. Criticile deduse judecăţii prin intermediul prezentei căi extraordinare de atac nu se pot circumscrie niciuneia dintre ipotezele prevăzute de aceste dispoziţii, revizuentul nefăcând referire la vreo hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a Curţii Constituţionale, care să aibă incidenţă în cauză, în sensul prevăzut de art. 322 C. proc. civ., astfel încât să poată fi supus analizei momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire în raport de aceste motive de revizuire.

Instanţa învestită cu judecarea cererii de revizuire poate exercita un control judecătoresc al hotărârii, numai în măsura în care motivele de revizuire, limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită.

Căile de atac, termenele şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul vizând interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ţine în loc judecata unui proces.

În consecinţă, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exerciţiul unei căi de atac şi de la modalitatea în care acestea se calculează.

Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte urmează a respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 242 din 30 ianuarie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2016.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2021.