Cancellation of civil appeal for failure to formulate specific grounds of illegality distinct from the merits of the underlying revision request

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2021

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin decizia nr. 37/A din 20 februarie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de Primarul oraşului Borşa împotriva deciziei civile nr. 62 din 21 februarie 2018 a Tribunalului Bistriţa Năsăud pronunţată în dosar nr. x/2017, a deciziei civile nr. 829 din 11 mai 2018 pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosar nr. x/2017, a sentinţelor civile nr. 1187 din 6 iulie 208 şi nr. 1999 din 5 noiembrie 2019 pronunţate de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarele nr. x/2018 şi nr. y/2019, pe care le-a menţinut. A respins cererea de suspendare a executării hotărârilor a căror revizuire s-a solicitat. L-a obligat pe revizuent să plătească intimaţilor A., B. şi C. suma de 2.000 RON cheltuieli de judecată.

2. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul Primarul oraşului Borşa.

Prin cererea de recurs, revizuentul a susţinut că decizia este criticabilă prin prisma reţinerii eronate a faptului că hotărârile atacate cu revizuire au obiect şi cauză diferită, tot în mod greşit reţinându-se că hotărârile judecătoreşti nu au cum să fie contrarii, cât timp au obiect diferit.

În continuare, în susţinerea motivului de recurs, revizuentul a prezentat soluţiile adoptate prin hotărârile a căror revizuire s-a cerut, solicitând a se observa că ambele decizii şi ambele sentinţe au la bază sentinţa civilă nr. 667/2013, definitivă, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. x/2009. A mai arătat că intimaţii au apelat la 3 executori judecătoreşti care au calculat penalităţi de întârziere pentru aceeaşi perioadă, în baza aceleiaşi sentinţe.

Recurentul a mai precizat că prin sentinţa civilă nr. 667/2013 a fost obligat să pună în posesie intimaţii cu terenurile asupra cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate prin sentinţele civile nr. 1623/2008 şi nr. 1102/2008, ambele pronunţate de Judecătoria Vişeu de Sus, fiind obligat totodată la plata către aceştia a sumei de câte 100 RON pe fiecare zi de întârziere în caz de neconformare, nefiind specificat dacă sunt penalităţi sau daune cominatorii.

Recurentul a arătat că primarul şi comisia locală de fond funciar nu au personalitate juridică şi nici patrimoniu propriu şi a prezentat cuprinsul art. 96 şi art. 109 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.

A precizat că din interpretarea acestor dispoziţii reiese că atunci când a fost parte în proces o autoritate publică care nu are personalitate juridică şi patrimoniu propriu, cea care trebuie să îndeplinească obligaţiile impuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă, inclusiv de natură pecuniară, este unitatea administrativ-teritorială, singura care dispune de patrimoniu propriu, sumele urmând a fi suportate din bugetul local.

3. Apărările formulate în cauză

Intimaţii A., B. şi C. au formulat întâmpinare, solicitând, în principal, a se constata nulitatea recursului, iar în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat.

Au solicitat a se observa că recursul nu cuprinde niciunul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind o copie fidelă a cererii de revizuire.

Pe fond, au precizat că hotărârile la care a făcut referire recurentul - revizuent nu încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, nr. 62/2018, motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8 C. proc. civ. fiind susţinut formal, fără niciun argument juridic pertinent.

Intimaţii au solicitat şi cheltuieli de judecată, în a căror justificare au depus chitanţă privind plata onorariului avocaţial.

Recurentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

4. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din 25 iunie 2020, a dispus ca, după efectuarea procedurilor de comunicare, să se întocmească raportul asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului.

Prin raportul din 18 ianuarie 2021 s-a reţinut că redactarea motivelor de recurs ridică o problemă de încadrare a criticilor formulate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., cu consecinţa sancţiunii prevăzute de art. 493 alin. (5) din cod.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

La 18 februarie 2021, recurentul a depus punct de vedere la raport, prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii recursului, admiterea acestuia şi modificarea, în tot, a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de revizuire, aşa cum a fost formulată.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din cod, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

În speţa dedusă judecăţii, se constată că, criticile formulate nu au fost circumscrise formal niciunui motiv din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul limitându-se a reitera motivele cererii de revizuire care şi-au găsit deja o rezolvare jurisdicţională.

Astfel, recurentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, susţinând formal că reţinerile acesteia, potrivit cărora hotărârile a căror revizuire s-a solicitat au obiect şi cauză diferită, sunt eronate.

Prin urmare, ignorând faptul că obiectul recursului îl constituie decizia atacată, care a fost fundamentată pe anumite considerente în adoptarea soluţiei, recurentul a preluat motivele cererii de revizuire, nesocotind existenţa judecăţii anterioare.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronat şi nelegal raţionamentul instanţei, obiect al recursului constituindu-l decizia pronunţată de aceasta.

Aceasta întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici de nelegalitate privind modul de judecată al instanţei raportat la motivul de recurs invocat.

Prin urmare, văzând dispoziţiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 488 C. proc. civ. şi cum nu au fost identificate motive de ordine publică, se va anula calea de atac, aceasta fiind exercitată în asemenea condiţii procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a deciziei atacate.

În ceea ce priveşte solicitarea intimaţilor Iuga de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată prin întâmpinare şi justificată prin chitanţa privind plata onorariului avocaţial, aceasta urmează a fi admisă, în raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuentul Primarul oraşului Borşa împotriva deciziei nr. 37/A din 20 februarie 2020 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Obligă pe recurent la 1200 RON cheltuieli de judecată către intimaţii B., C. şi A..

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2021.