Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 749/2021 AI generated

Revision for conflicting judgments denied where res judicata effect precluded re-evaluation of mortgage survival under extinguishing prescription

Case Number Decizia nr. 749/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the Court of Appeal’s decision to reject the request for revision, thereby confirming that the challenged appellate decision remains in force. The dispute concerned a request for revision of a civil decision based on the ground of conflicting judgments (hotărâri potrivnice) between two separate proceedings involving the same title of execution and a lien (mortgage), where the petitioner argued that the subsequent judgment violated the res judicata authority of a prior judgment establishing the extinguishing prescription of the right to forced execution of the main claim. The decisive legal basis was Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, which requires cumulative fulfillment of conditions for revision on grounds of conflicting judgments, including identity of parties, object, and cause; the Court found these conditions unmet because the two proceedings had different objects (one being an action for confirmation and the other an execution objection), and because the subsequent judgment correctly applied the positive effect of res judicata (lucru judecat) regarding the survival of the mortgage under Article 2504(2) of the Civil Code, which the petitioner erroneously conflated with a lack of distinction between negative and positive effects of res judicata.

Legislator headnote

AI generated

art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 430 C. proc. civ, art. 2504 C. civ, art. 509 pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ; Revision for conflicting judgments denied where res judicata effect precluded re-evaluation of mortgage survival under extinguishing prescription: Se apreciază că la pronunţarea acestei decizii, instanţa de revizuire a aplicat eronat dispoziţiile art. 430 -431 C. proc. civ., deoarece nu a făcut distincţia dintre autoritatea de lucru judecat şi puterea de lucru judecat făcând o aplicare greşită a celor două instituţii.

Keywords

AI generated
revision of a judgment res judicata civil dispute negative decision cause of action grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 6 aprilie 2021

asupra cauzei de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara la data de 30.09.2019 ca urmare a declinării cauzei de către Tribunalul Arad revizuienta A. a solicitat anularea deciziei civile nr. 406/07.07.2020 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul x/2019

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă.

Prin sentinţa civilă nr. 406/07.07.2019 Tribunalul Arad a respins apelul exercitat de apelanta A. în contradictoriu cu intimatul Municipiul Arad, prin primar împotriva încheierii civile nr. 702/19.02.2020 pronunţată de Judecătoria Arad.

3. Hotărârea pronunţată în apel.

Prin decizia civilă nr. 222 din data de 26 noiembrie 2020 Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins cererea de revizuire formulată de revizuienta A. în contradictoriu cu intimatul Municipiul Arad prin Primar împotriva deciziei civile nr. 406/07.07.2019 pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. x/2019.

4. Calea de atac formulată în cauză.

Împotriva deciziei civile nr. 222 din data de 26 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a declarat recurs revizuenta A. care a susţinut că decizia atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material incidente în speţă.

Arată că, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 406/07.07.2020 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. x/2019 întrucât prin această decizie s-a încălcat autoritatea de lucru judecat stabilită prin hotărârea nr. 3784 din 21 septembrie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarnr x/2018, definitivă prin decizia nr. 90/A din 14 februarie 2019 pronunţată de Tribunalul Arad.

Din considerentele şi dispozitivul acestor hotărâri se poate constata că instanţele au dat soluţii contrare, a căror executare este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieşirea din situaţia anormală, creată de exigenţa hotărârilor potrivnice, nu se putea realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorităţii de lucru judecat.

Se apreciază că la pronunţarea acestei decizii, instanţa de revizuire a aplicat eronat dispoziţiile art. 430 -431 C. proc. civ., deoarece nu a făcut distincţia dintre autoritatea de lucru judecat şi puterea de lucru judecat făcând o aplicare greşită a celor două instituţii.

Contrar celor reţinute de instanţa de revizuire, hotărârile potrivnice au întrunit cerinţa triplei identităţi de cauză, obiect şi părţi, iar hotărârile au fost pronunţate în dosare diferite, şi nu pe parcursul ciclurilor procesuale ale aceleiaşi pricini.

În dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Arad în care a fost pronunţată sentinţa nr. 3784 din 21 septembrie 2018, s-a constatat că a intervenit prescripţia extinctivă a dreptului de a cere executarea silită a sultei în valoare de 107.600 RON, stabilită prin sentinţa civilă nr. 2532/24.03.2009 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2008, definitivă prin decizia nr. 297/25.06.2009 pronunţată de Tribunalul Arad şi irevocabilă prin decizia nr. 1444/11.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.

Această hotărâre a fost atacată cu apel de către intimată iar prin decizia nr. 90/A/2019 Tribunalul Arad a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a admis parţial acţiunea introductivă, a constatat că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită a sultei în valoare de 107.600 RON, dar a respins capătul de cerere referitor la radierea ipotecii din cartea funciară.

În dosarul nr. x/2019 al Judecătoriei Arad, cauza determinantă pentru declanşarea acestui dosar a fost tot sentinţa civilă nr. 2532/24.03.2009 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2008, definitivă prin decizia nr. 297/25.06.2009 pronunţată de Tribunalul Arad şi irevocabilă prin decizia nr. 1444/11.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara ce a constituit pentru intimata titlul executoriu pentru recuperarea sultei în valoare de 107.600 RON, chiar daca aceasta creanţa, prin hotărârea nr. 3784 din 21 septembrie 2018 pronunţată de Judecătoria Arad în dosarul nr. x/2018 definitiva prin decizia nr. 90/A din 14 februarie 2019 pronunţata de Tribunalul Arad, s-a constatat ca este prescrisa şi are autoritate de lucru judecat cu privire la aceasta creanţa.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 430 C. proc. civ., potrivit cărora (1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Astfel cum este reglementată de art. 430 şi 431 C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat, cunoaşte două manifestări procesuale, respectiv excepţia-şi prezumţia, astfel că, atunci când se face trimitere la autoritatea de lucru judecat, nu se poate reţine că se are în vedere doar excepţia autorităţii de lucru judecat, ci această trimitere desemnează inclusiv prezumţia, puterea de lucru judecat.

Or, în speţă, instanţa de revizuire nu a făcut distincţia între autoritatea de lucru judecat şi puterea de lucru judecat şi nici nu a reţinut faptul că în ambele dosare, cauza a fost determinată de acelaşi titlu executoriu în care este menţionată o creanţă care este prescrisă extinctiv.

De asemenea, în mod eronat instanţa de revizuire a reţinut că în al doilea dosar cu nr. x/2019 a fost invocată autoritatea de lucru judecat.

Contrar celor reţinute de către instanţa de revizuire, prin decizia nr. 406/2019 Tribunalul Arad nu a analizat autoritatea de lucru judecat dintre cele două hotărâri, menţionând în considerente că, instanţa nu mai poate repune în discuţie normele aplicabile prescripţiei executării ipotecii, asupra acestuia aspect pronunţându-se deja o instanţă de judecată, soluţia fiind obligatorie pentru părţile procesului.

Prin urmare, în litigiul anterior s-a decis în mod definitiv că Municipiul Arad poate executa silit ipoteca în condiţiile art. 2504 C. civ., astfel că acest aspect a intrat în puterea lucrului judecat.

Este adevărat că potrivit dispoziţiilor art. 2504 alin. (1) din noul C. civ., ("Prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară. În acest din urmă caz, sub rezerva prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, creditorul ipotecar va putea oricând urmări, în condiţiile legii, bunurile mobile sau imobile ipotecate, însă numai în limita valorii acestor bunuri"), însă aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cauză, ţinând cont de faptul că prescripţia extinctivă a dreptului de a executa silit obligaţia principală a început sub imperiul vechiul C. civ.

5. Apărările formulate în cauză

La data de 01 martie 2021 a formulat întâmpinare intimatul Municipiul Arad, prin Primar prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei civile nr. 222 din data de 26.11.2009 pronunţată de Curtea de Apel în dosarul x/2020

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Criticile formulate de recurenta revizuentă A. vizează faptul că, prin decizia recurată, instanţa de revizuire a analizat şi aplicat în mod greşit dispoziţiile legale incidente în speţă, şi anume prevederile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., precum şi art. 430 şi 431 C. proc. civ., însă acestea nu pot fi primite.

Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este necesar ca hotărârea să fi fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Or, recurenta a reproşat încălcarea sau aplicarea greşită a unor norme de drept procesual, şi nu de drept material, astfel încât criticile formulate nu se încadrează în cazul de recurs descris de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., urmând a fi cercetate în contextul art. 488 alin. (1) pct. 5 din cod, ce se referă la încălcarea de către instanţă a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.

Din această perspectivă şi în limitele criticilor formulate, Înalta Curte constată că instanţa care a pronunţat decizia recurată a realizat o justă interpretare şi aplicare a prevederilor incidente, privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru a opera revizuirea întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ.

Dispoziţiile legale în discuţie permit revizuirea în situaţia în care există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate. Pentru a se putea invoca acest motiv trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente: părţi, obiect, cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau chiar dacă a fost ridicată să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

În raport de aceste prevederi, revizuirea exercitată în alte condiţii decât cele expres reglementate nu poate fi primită, această concluzie fiind susţinută şi de principiul legalităţii căilor de atac, reglementat prin dispoziţiile art. 457 C. proc. civ.

Raţiunea reglementării cazului de revizuire prevăzut de pct. 8 al art. 509 C. proc. civ. rezidă din necesitatea asigurării respectării autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare, astfel încât să nu existe posibilitatea ca cea de-a doua instanţă, învestită cu soluţionarea aceluiaşi litigiu, să ignore faptul că acesta şi-a găsit deja dezlegare jurisdicţională şi să statueze în sens contrar primei judecăţi.

Cum prin hotărâri potrivnice se înţeleg acele hotărâri care cuprind măsuri ce nu pot fi puse în executare deopotrivă sau care contrazic cele statuate asupra unor chestiuni litigioase intrate în autoritatea lucrului judecat, nu poate exista o astfel de situaţie în speţă, faţă de soluţiile conţinute de cele două decizii pretins aflate în conflict.

În cauză, Curtea de apel Timişoara a reţinut în mod legal că cele două hotărâri pretins a fi potrivnice nu vizează acelaşi obiect. Astfel, dosarul nr. x/2018 în care au fost pronunţate sentinţa civilă nr. 3784 din 21.09.2018 a Judecătoriei Arad şi decizia civilă nr. 90/A/14.02.2019 a Tribunalului Arad în apel, a avut ca obiect acţiune în constatare, iar dosarul nr. x/2019 în care s-a pronunţat decizia civilă nr. 406/07.07.2019 a Tribunalului Arad a vizat o contestaţie la executare.

Întrucât, după cum s-a arătat, condiţiile pentru invocarea revizuirii pe temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ. trebuie îndeplinite cumulativ, împrejurarea expusă anterior este suficientă pentru a se conchide în sensul neîndeplinirii condiţiilor revizuirii.

În acelaşi timp, instanţa de revizuire a reţinut în mod legal că în al doilea dosar cu nr. x/2019 a fost invocată autoritatea de lucru judecat, neputând a fi primite susţinerile recurentei în sensul că instanţa de revizuire nu a făcut distincţia între autoritatea de lucru judecat şi puterea de lucru judecat.

Este de precizat, în primul rând, că noul C. proc. civ. nu mai face distincţie din punct de vedere terminologic între autoritatea de lucru judecat şi puterea de lucru judecat, iar ceea ce, în mod tradiţional în vechea reglementare, reprezenta puterea de lucru judecat este consacrat ca efect pozitiv al autorităţii de lucru judecat, în cuprinsul art. 431 alin. (2) din cod, alături de efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, menţionat în alin. (1) al normei.

În al doilea rând, contrar susţinerilor recurentei, instanţa de revizuire, reţinând că în al doilea dosar cu nr. x/2019 a fost invocată autoritatea de lucru judecat, a avut în vedere tocmai efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat în privinţa deciziei civile nr. 90/A/14.02.2019 a Tribunalului Arad, reţinut ca lucru judecat în litigiul anterior, care nu poate fi reevaluat în cel de-al doilea litigiu, anume supravieţuirea ipotecii legale şi a dreptului la acţiunea ipotecară, chiar dacă dreptul la executarea silită a creanţei principale s-a prescris, întrucât ipoteca a fost constituită pe temeiul noului C. civ., fiind pe deplin aplicabile prevederile art. 2504 alin. (2) C. civ.

Drept urmare, ca urmare a celor constatate în primul litigiu pe acest aspect, inclusiv în privinţa incidenţei art. 2504 alin. (2) C. civ., chestiuni ce nu pot fi reevaluate în cel de-al doilea litigiu, prin decizia a cărei revizuire s-a solicitat în cauză s-a constatat că ipoteca poate fi executată, în numai în limitele prescrise de art. 2504 alin. (2) C. civ.

Faţă de cele arătate, condiţia reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., privind existenţa unor "hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite" care să încalce "autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri", nu este îndeplinită în cauză, raportat la cele două hotărâri pe care revizuenta le apreciază, în mod nejustificat, ca fiind contrare.

Pentru aceste considerente, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 222 din data de 26 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 222 din data de 26 noiembrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 aprilie 2021.