Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 735/2021 AI generated

Inadmissibility of Cassation Appeal in Property Restitution Claims Under Law No. 165/2013

Case Number Decizia nr. 735/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's cassation appeal as inadmissible, thereby leaving the appellate court's decision final and binding. The dispute concerned a compensation claim under the restitution law for an abusively seized property, where the first-instance tribunal ordered the issuance of a compensation title for a specific point value, which the appellate court later adjusted to a fixed monetary sum. The decisive legal basis was Article 35(4) of Law No. 165/2013, which stipulates that judgments rendered by the tribunal in such restitution cases are subject only to appeal and are not amenable to cassation, a restriction reinforced by Article 483(2) and Article 634(1)(4) of the Code of Civil Procedure, which establish that appellate decisions in matters where first-instance judgments are only appealable are definitive and immune from further review.

Legislator headnote

AI generated

art. 493 alin. (3) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 35 din Legea nr. 165/2013, art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ; Inadmissibility of Cassation Appeal in Property Restitution Claims Under Law No. 165/2013: Completul de filtru C6, la data de 12 ianuarie 2021, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

Keywords

AI generated
restitution of property cassation review issuance of compensation title article of civil procedure matter in dispute right of removal

Cited Legislation

AI generated
art. 493 alin. (3) C. proc. civ
Completul de filtru C6, la data de 12 ianuarie 2021, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art.
art. 493 alin. (5) din C. proc. civ
(1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, reţinând următoarele:
art. 35 din Legea nr. 165/2013
Reiese, aşadar, că potrivit art. 35 din Legea nr. 165/2013, hotărârea tribunalului este supusă apelului, a cărui soluţionare intră în competenţa curţii de apel.
art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013
Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul recursului este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.
art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ
şi ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., decizia nr.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 06 aprilie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin cererea înregistrată la data 16.11.2018 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să emită decizie de validare a dispoziţiei nr. 500/11.12.2008, emisă de Primăria municipiului Constanţa, şi de compensare prin 145.892 puncte, pentru terenul în suprafaţă de 289,73 mp situat în Agigea, judeţul Constanţa, în conformitate cu sentinţa civilă nr. 1118/09.10.2008 a Tribunalului Constanţa, valoare care să fie actualizată cu indicele de inflaţie la data emiterii sentinţei, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1848 din 14.08.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis în parte cererea şi a obligat pârâta la emiterea deciziei de compensare prin 108.973 puncte pentru terenul în suprafaţă de 287,93 mp, situat în Agigea, str. x, precum şi la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.864,68 RON.

Prin decizia nr. 615 A din 01.07.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din data de 14.07.2020, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei nr. 1848 din 14.08.2019 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Prin aceeaşi decizie s-a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă A. împotriva sentinţei nr. 1848 din 14.08.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă. A fost schimbată în parte sentinţa civilă apelată, în sensul că a fost obligată pârâta să emită în favoarea reclamantei titlu de despăgubire pentru suma de 145.892 RON, pentru terenul în suprafaţă de 289,73 mp, situat în Agigea, judeţul Constanţa. A fost menţinută în rest sentinţa apelată.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 615 A din 01 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs reclamanta A..

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru C6, la data de 12 ianuarie 2021, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

Părţile nu au depus punct de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin rezoluţia din 18 februarie 2021 s-a acordat termen la 06 aprilie 2021, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi

În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, reţinând următoarele:

Cererea de chemare în judecată a fost formulată la data de 16 noiembrie 2018 şi a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Legea nr. 165/2013, în temeiul căreia a fost formulată prezenta acţiune, prevede, în art. 35, că "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului".

Reiese, aşadar, că potrivit art. 35 din Legea nr. 165/2013, hotărârea tribunalului este supusă apelului, a cărui soluţionare intră în competenţa curţii de apel.

Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul recursului este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor menţionate, rezultă că singura cale de atac împotriva hotărârilor pronunţate de tribunal în materia Legii nr. 165/2013 este apelul.

Conform principiului legalităţii o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Pentru argumentele expuse, din coroborarea dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 cu cele ale art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. şi ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., decizia nr. 615 A din 01.07.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, nu este susceptibilă de recurs, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.

În consecinţă, se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 615 A din 01 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 615 A din 01 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 06 aprilie 2021.