Revision of tax compensation decree rejected as late: finality of appeal-only judgments and lapse of one-month deadline

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Deliberând asupra cererii de revizuire, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 922A/2020 din 30 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei civile nr. 2216 din 02 octombrie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi A., B., C. şi S.C. D. S.A..

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18 decembrie 2020, sub nr. x/2020, revizuenta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 922 A/2020 din 30 iulie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

În motivarea cererii, revizuenta a solicitat anularea deciziei a cărei revizuire o solicită, pentru încălcarea autorităţii de lucru judecat decurgând din următoarele decizii judecătoreşti obligatorii: decizia nr. 30/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 523 din 18 iunie 2020, şi sentinţa civilă nr. 1039 din 21 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, modificată în parte prin decizia civilă nr. 824 din 14 mai 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimaţilor, care, la data de 29 martie 2021, au depus întâmpinare, prin care au invocat excepţiile tardivităţii şi inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire, în raport de excepţia de tardivitate, a cărei analiză este prioritară, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Obiectul prezentului litigiu îl constituie revizuirea deciziei civile nr. 922 A/2020 din 30 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport de sentinţa civilă nr. 1039 din 21 mai 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin decizia civilă nr. 824 din 14 mai 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Dosarul în care a fost pronunţată hotărârea a cărei revizuire se solicită a avut ca obiect cererea formulată de reclamanţii A., B., C. şi S.C. D. S.A., în temeiul Legii nr. 165/2013, în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care au solicitat anularea deciziei de compensare nr. 24789 din 07 februarie 2019, recalcularea numărului de puncte şi obligarea pârâtei să emită o nouă decizie de compensare, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Înalta Curte reţine că art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aplicabil în prezenta speţă, prevede că:

"(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), instanţa judecătorească se pronunţă asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condiţiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acţiunile în justiţie formulate în temeiul alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs.

Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul revizuirii este definitivă.

Potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, pentru cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

În raport de data pronunţării hotărârii supuse revizuirii, respectiv 30 iulie 2020, termenul legal pentru exercitarea căii de atac, calculat potrivit regulii prescrise de art. 181 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. pentru termenele statornicite pe luni, s-a împlinit la data de 30 august 2020, hotărârea atacată fiind definitivă de la data pronunţării ei, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Cererea de revizuire a fost formulată peste termenul prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv la data de 18 decembrie 2020, fiind transmisă prin poştă electronică, potrivit menţiunilor de la dosarul de recurs.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.

În consecinţă, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare de retractare a fost depăşit, Înalta Curte, în temeiul art. 513 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei nr. 922A/2020 din 30 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei nr. 922A/2020 din 30 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2019, ca tardiv formulată.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2021.