Nullity of special power of attorney and preliminary sales contract appeal annulled as procedurally defective for lack of specific grounds

Şedinţa publică din data de 31 martie 2021

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă, la data de 23 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B., prin mandatar A., au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii S.C. C. S.R.L., D. şi E., să se constate nulitatea absolută a antecontractului autentificat sub nr. x din 18 ianuarie 2018 de F., având ca obiect imobilul situat în municipiul Braşov, str. x, jud. Braşov, înscris în CF nr. x Braşov, la A1, sub nr. top. x, constituit din apartament compus din două camere, bucătărie, baie, hol, cămară, terasă şi pivniţă, cu cota de 146/1000 din părţile de uz comun şi cota de 146/1000 din terenul aferent în suprafaţă totală de 585 mp, înscris în CF nr. x Braşov, la A1, sub nr. top. x, imobil dobândit cu titlu de drept cumpărare ca bun comun asupra apartamentului, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 18 decembrie 2007 de BNP G. şi cu titlu de drept cumpărare ca bun propriu asupra terenului aferent pentru A., conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 26 august 2010 de BNP G., act nr. x din 19 decembrie 2007 şi nr. x din 27 august 2010 şi, pe cale de consecinţă, să se dispună anularea antecontractului autentificat sub nr. x din 18 ianuarie 2018 de F.; în subsidiar, au solicitat să se constate nulitatea absolută a procurii speciale autentificate sub nr. x din 14 august 2017 de BNP H., respectiv anularea acesteia şi, pe cale de consecinţă, anularea antecontractului autentificat sub nr. x din 18 ianuarie 2018 de F., cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 1236-1237 C. civ.

La data de 15 mai 2019, reclamanţii şi-au precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că au solicitat să se constate nulitatea absolută a procurii speciale autentificate sub nr. x din 14 august 2017 de BNP H. şi anularea acesteia, iar, în baza principiului accesorium sequitur principale, să se constate nulitatea absolută a antecontractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 18 ianuarie 2018 de F..

Prin sentinţa civilă nr. 286/S din 20 decembrie 2019, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a respins acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanţii A. şi B., prin mandatar A., în contradictoriu cu pârâţii S.C. C. S.R.L., D. şi E., ca neîntemeiată; a obligat pe reclamanţi să plătească pârâţilor suma de 4.165 RON, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu avocat.

Prin decizia nr. 605/Ap din 28 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, a fost respins apelul formulat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 286/S din 20 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia civilă; au fost obligaţi reclamanţii să plătească intimatei-pârâte S.C. C. S.R.L. suma de 1785 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii A. şi B., prin mandatar A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 02 noiembrie 2020 şi repartizat aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

2. Cererea de recurs

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurenţii-reclamanţi au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, după prezentarea situaţiei de fapt, recurenţii au susţinut că hotărârea atacată a fost dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, instanţa de apel interpretând, greşit, că mandatul exprimat în procura autentificată sub nr. x din 14 august 2018 la BNP H., prin care pârâtul D., administrator al S.C. C. S.R.L., l-a împuternicit pe E. să vândă şi să cumpere, în numele societăţii, imobile, este unul special, întrucât acest tip de mandat presupune că mandatarul este împuternicit expres doar pentru o singură operaţiune juridică, iar, în cauză, mandantul nu cunoaşte limba română, sens în care notarul public nu i-a luat consimţământul în condiţii procedurale.

Recurenţii, după redarea textului art. 90 din Legea nr. 36/1995, au susţinut că, potrivit art. 1250 C. civ., lipsa consimţământului la încheierea procurii speciale conduce la nulitatea absolută a actului juridic civil, iar nevalabilitatea cauzei actului juridic civil, când cauza este ilicită sau imorală, atrage sancţiunea nulităţii absolute, potrivit art. 1238 C. civ., legiuitorul calificând frauda la lege drept o cauză ilicită.

S-a mai susţinut că procura este dată pentru acte de conservare şi de administrare, iar nu pentru acte de dispoziţie cum este şi antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x/2018.

Conchizând, recurenţii au susţinut că, potrivit art. 1536 alin. (1) C. civ., mandatul conceput în termeni generali nu este valabil decât pentru acte de administrare, iar, în speţa dedusă judecăţii, fiind vorba despre imobile, mandatul trebuia să fie dat în mod expres, nicidecum în termeni generali.

3. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimaţii-pârâţi S.C. C. S.R.L., prin administrator E., E. şi D. au solicitat, în principal, respingerea recursului, ca inadmisibil, întrucât motivele invocate de recurenţi nu se încadrează în motivele limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

4. Soluţia instanţei de recurs

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate şi văzând dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin decizia civilă nr. 605/Ap din 28 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia I civilă, a fost respins apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 286/S din 20 decembrie 2019 a Tribunalului Braşov, reţinându-se, în esenţă, că, raportat la probele administrate în cauză, motivele de nulitate ale actelor juridice atacate în speţă, invocate de apelanţi, nu sunt reale.

Prin cererea de recurs, recurenţii-reclamanţi au susţinut că, în mod greşit, instanţa a apreciat că mandatul exprimat prin procura autentificată sub nr. x din 14 august 2017, de BNP H., este unul special, fără, însă, a formula veritabile critici de nelegalitate care să combată raţionamentul instanţei de apel, în sensul că mandatul este special, deoarece mandantul a arătat expres pentru ce fel de acte juridice îl împuterniceşte pe mandatar, iar prin faptul că s-a indicat expres natura operaţiunilor juridice pentru care este împuternicit mandatarul şi obiectul acestora, mandatul întruneşte cerinţele impuse de art. 2016 alin. (2) C. civ., norma legală neimpunând condiţia indicării altor elemente suplimentare.

În acest context, se constată că, deşi instanţa de apel a expus, pe larg, motivele pentru care a apreciat că mandatul în cauză este unul special, recurenţii nu au opus niciun argument de nelegalitate cu privire la aceste aspecte.

Referitor la critica recurenţilor vizând nevalabilitatea cauzei actului juridic civil, susţinându-se că, potrivit art. 1238 C. civ., legiuitorul a calificat frauda la lege drept o cauză ilicită, Înalta Curte constată că instanţa de apel a răspuns acestei critici, iar recurenţii nu au formulat aspecte de nelegalitate cu privire la considerentele instanţei de apel, care a apreciat că reclamanţii nu dovedit că actele atacate au o cauză ilicită sau imorală ori că au fost încheiate cu frauda legii, ci au prezentat aspecte pur teoretice, fără a fi relative la situaţia particulară a speţei.

O altă susţinere a recurenţilor a vizat faptul că procura autentificată sub nr. x din 14 august 2017, de BNP H. este nulă absolut, întrucât a fost încheiată cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că mandantul nu cunoaşte limba română, iar consimţământul nu a fost luat, de notar, în condiţii procedurale, însă, Înalta Curte constată că şi această critică a fost analizată de către instanţa de apel şi a primit o dezlegare, iar recurenţii nu au invocat critici de nelegalitate care să răstoarne aprecierile instanţei de apel, în sensul că prin menţiunile din încheierea de autentificare, ce cuprinde constatările personale ale notarului public, s-a reţinut că mandatarul este "cunoscător al limbii române", iar împotriva acestei menţiuni reclamanţii aveau posibilitatea de a face dovada exclusiv prin înscrierea în fals, în acord cu art. 270 alin. (1) C. proc. civ., procedură specială ce nu a fost urmată în cauză.

În cuprinsul cererii deduse judecăţii, recurenţii au invocat prevederile art. 1536 alin. (1) C. civ., arătând că mandatul conceput în termeni generali nu este valabil decât pentru acte de administrare, fără ca aceştia să se raporteze, în concret, la cauza dedusă judecăţii, astfel că, prin cererea de recurs, recurenţii trebuiau să aducă critici hotărârii pronunţate în apel, în sensul că fie au invocat aceste dispoziţii legale şi instanţa nu s-a pronunţat, fie nu sunt de acord cu dezlegarea dată.

Or, având în vedere că recurenţii nu au susţinut veritabile critici de nelegalitate ale deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanţii A. şi B., prin mandatar A., împotriva deciziei civile nr. 605/Ap din 28 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

În ceea ce priveşte cererea intimatei-pârâte S.C. C. S.R.L. de acordare a cheltuielilor de judecată, constând în onorariu de avocat în cuantum de 2380 RON, potrivit facturii seria x nr. x din 21 decembrie 2020, achitată cu ordinul de plată din 10 februarie 2021, potrivit extrasului de cont emis de I., aflat la dosarul de recurs, Înalta Curte, având în vedere soluţia pronunţată în cauză, în temeiul art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., va obliga pe recurenţii-reclamanţi A. şi B., prin mandatar A., la plata sumei solicitate, pe care o apreciază ca având un caracter rezonabil în raport de complexitatea cauzei şi activitatea desfăşurată de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanţii A. şi B., prin mandatar A., împotriva deciziei civile nr. 605/Ap din 28 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Obligă pe recurenţii-reclamanţi la plata către intimata-pârâtă S.C. C. S.R.L. a sumei de 2380 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2021.