Competence for garnishment validation under general civil procedure versus fiscal procedure.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the Panciu Court, thereby overturning the Iași Court's declination of jurisdiction and reinstating the Panciu Court's authority to hear the case. The dispute centered on a creditor's application to validate a garnishment initiated against a third-party debtor, where a negative conflict of jurisdiction arose between the Panciu and Iași Courts regarding territorial competence: the Panciu Court initially declined jurisdiction invoking the special provisions of the Fiscal Procedure Code for tax claims, while the Iași Court argued the proper procedure was a standard garnishment validation under the Civil Procedure Code, leading to a negative conflict. The decisive legal basis was the classification of the specific action as a "garnishment validation" under Articles 786, 789, and 791 of the Civil Procedure Code, which triggers the general rule of territorial jurisdiction under Articles 651 and 631 of the Civil Procedure Code (jurisdiction of the debtor's domicile), rather than the special rule in Article 237 of the Fiscal Procedure Code (jurisdiction of the third-party garnishee's domicile) applicable to maintenance or cancellation of garnishments.
Legislator headnote
AI generatedart. 786 C. proc. civ, art. 791 C. proc. civ, art. 651 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 790 alin. (1) C. proc. civ; Competence for garnishment validation under general civil procedure versus fiscal procedure: Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că în speţă sunt aplicabile disp. art. 237 Codul de procedură fiscală, titlul executoriu invocat constatând într-o creanţă fiscală bugetară, sens în care, în raport de aceste dispoziţi speciale care reglementează cu privire la menţinerea/desfiinţarea popririi a apreciat că excepţia necompetenţei teritoriale este întemeiată şi a declinat soluţionarea cauzei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 30 martie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Panciu sub numărul x/2020, creditoarea UAT Câmpuri a formulat, în contradictoriu cu debitorul A. şi terţul poprit S.C. B. S.R.L., cerere de validare a popririi înfiinţată prin adresa nr. x/06.07.2020 emisă de către Primăria com. Câmpuri în dosarul de executare nr. 439/06.05.2020 şi obligarea terţului poprit să plătească, în numele debitorului urmărit, suma de 1530 RON.
În motivarea în fapt a cererii, creditoarea a arătat, în esenţă, că debitorul figurează în evidenţele sale fiscale cu suma de 1530 RON, reprezentând creanţe fiscale neachitate pentru care a fost emis titlul executoriu nr. x, iar la data de 10.07.2020 a fost comunicată terţului poprit adresa de înfiinţare a popririi nr. 3403/06.07.2020.
Mai arată creditoarea că terţul poprit nu a respectat obligaţia de consemnare a sumei de bani, astfel cum prevăd disp. art. 786 C. proc. civ., prin urmare solicită admiterea cererii şi validarea popririi.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 786, art. 789, art. 791 C. proc. civ.
Prin sentinţa civila nr. 994/08.12.2020, Judecătoria Panciu a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că în speţă sunt aplicabile disp. art. 237 Codul de procedură fiscală, titlul executoriu invocat constatând într-o creanţă fiscală bugetară, sens în care, în raport de aceste dispoziţi speciale care reglementează cu privire la menţinerea/desfiinţarea popririi a apreciat că excepţia necompetenţei teritoriale este întemeiată şi a declinat soluţionarea cauzei.
Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Iaşi, prin sentinţa civilă nr. 1717/19.02.2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, şi a declinat soluţionarea cauzei către Judecătoria Panciu. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării.
Pentru a dispune astfel, instanţa a constatat că cererea cu care a fost învestită de către creditoare este o cerere de validare a popririi întemeiată pe dispoziţiile C. proc. civ. şi nu o cerere de menţinere/desfiinţare a popririi reglementată de prevederile Codul de procedură fiscală, astfel că sunt incidente prevederile art. 790 raportate la cele ale art. 651 C. proc. civ.
Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ.., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
În speţă, instanţa de judecată a fost învestită cu soluţionarea unei cereri având ca obiect validare poprire, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de aplicarea diferită de către instanţele de judecată a normelor generale şi, respectiv, speciale de drept incidente în materie de executare silită.
Astfel, pe de-o parte, prevederile art. 790 alin. (1) C. proc. civ., dispun în sensul că, "Dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a eliberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi".
Referitor la instanţa de executare, dispoziţiile art. 651 C. proc. civ. prevăd că aceasta este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Prevederile art. 651 C. proc. civ. reprezintă norma generală în materie de executare silită, potrivit art. 631 alin. (2) C. proc. civ.
Pe de altă parte, însă, cu privire la cererile prin care se solicită menţinerea sau desfiinţarea popririi, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală conţine dispoziţii speciale, art. 237 alin. (1) din acest act normativ stabilind următoarele:,,(1) Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi".
Din interpretarea dispoziţiilor legale evocate rezultă că legiuitorul a înţeles să reglementeze distinct competenţa teritorială în cazul cererilor de menţinere/desfiinţare a popririi, în favoarea instanţei judecătoreşti în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit.
Aşa fiind, raportat la obiectul prezentei cereri - validare poprire, în cauză nu este incidentă norma specială prevăzută de art. 237 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, iar aplicabilitatea normei generale în prezenta speţă este recunoscută şi din perspectiva temeiului de drept indicat de creditorul UAT Cîmpuri în cererea sa introductivă, unde a specificat în mod expres că aceasta a fost formulată în baza art. 786, art. 789, art. 791 C. proc. civ.
Aşadar, având în vedere că sediul debitorului A. se află în comuna Cîmpuri, jud. Vrancea, localitate ce se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Panciu, în aplicarea dispoziţiilor menţionate, Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Panciu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 martie 2021.