Exclusive jurisdiction of the enforcement court over contestation of enforcement under Article 714(1) CPC

Şedinţa publică din data de 30 martie 2021

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti la data de 18.06.2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice a formulat în contradictoriu cu intimata A., contestaţie la executare împotriva somaţiei nr. x/25.05.2020, a încheierii de stabilire a valorii creanţei urmărite şi a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înfiinţare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi, precum şi împotriva încheierii civile nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020, de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020, solicitând admiterea contestaţiei la executare şi pe cale de consecinţă, anularea somaţiei nr. x/25.05.2020, încheierii de stabilire a valorii creanţei urmărite şi a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înfiinţare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuţional nr. x/2020, anularea executării silite înseşi, precum şi anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020 pronunţată la de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020; admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

Prin sentinţa civilă nr. 5767 din 8 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

În motivare a reţinut că în acest dosar există o pluralitate de debitori, Ministerul Finanţelor Publice şi Tribunalul Bihor, cu sedii în circumscripţia unor judecătorii diferite, iar intimata şi-a manifestat opţiunea rezultând din dispoziţiile art. 112 alin. (1) corelate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ. şi a învestit cu cererea încuviinţare a executării silite Judecătoria Oradea, în circumscripţia căreia se află sediul unuia dintre debitori.

Totodată, a reţinut că intimata creditoare din prezenta cauză, A., are calitatea de judecător în raza Curţii de Apel Oradea, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, în aplicarea art. 127 alin. (1) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanţă ce se află în circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia, învecinată cu Curtea de Apel Oradea.

Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Alba Iulia, prin sentinţa nr. 306 din 18 februarie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia. Totodată, a dispus şi suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., întrucât în contestaţia la executare calitatea de reclamant o are debitorul Ministerul Finanţelor Publice, iar creditoarea A. are calitatea de intimată.

A constatat incidenţa în speţă a dispoziţiilor art. 116 C. proc. civ., instanţa sesizată de contestator fiind Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, motiv pentru care a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei din urmă instanţe.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ.., raportat la art. 133 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti la data de 18.06.2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice a formulat în contradictoriu cu intimata A., contestaţie la executare împotriva somaţiei nr. x/25.05.2020, a încheierii de stabilire a valorii creanţei urmărite şi a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înfiinţare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi, precum şi împotriva încheierii civile nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020, de încuviinţare a executării silite pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020, solicitând admiterea contestaţiei la executare şi pe cale de consecinţă, anularea somaţiei nr. x/25.05.2020, încheierii de stabilire a valorii creanţei urmărite şi a cheltuielilor de executare silită din 25.05.2020, adresei de înfiinţare a popririi nr. 81 din 25.05.2020 emise de B. în dosarul execuţional nr. x/2020, anularea executării silite înseşi, precum şi anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 3529/CC/20 din 06.04.2020 pronunţată la de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2020; admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., care prevăd că "(1) Contestaţia se introduce la instanţa de executare. (3) Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe sau organe".

În cauză, se constată că prin încheierea nr. 3259/CC/2020 din Camera de consiliu pronunţată la data de 06.04.2020 în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Cluj-Napoca a încuviinţat executarea silită demarată în dosarul execuţional nr. x/2020 al B. împotriva debitorilor Ministerul Finanţelor Publice şi Tribunalul Bihor.

Astfel, din perspectiva exigenţelor art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. instanţa de executare a fost deja stabilită ca fiind Judecătoria Cluj-Napoca, iar acest aspect nu mai poate fi reapreciat în cadrul procedurii în care se contestă executarea silită deja declanşată pentru că hotărârea prin care a fost încuviinţată executarea a tranşat în mod necesar şi problema calificării instanţei ce a pronunţat-o ca având statutul de instanţă de executare.

Totodată, Înalta Curte are în vedere faptul că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. nu sunt incidente în prezenta cauză, câtă vreme intimata A. este agent procedural la Judecătoria Aleşd.

Ţinând seama de împrejurarea că instanţa de executare a fost deja determinată prin efectul pronunţării încheierii de încuviinţare a executării silite, de caracterul imperativ al normei înscrise în art. 714 alin. (1) C. proc. civ., precum şi faptul că finalitatea procedurii regulatorului de competenţă este aceea de a stabili instanţa căreia legea îi conferă competenţe de soluţionare a unei pricini, Înalta Curte urmează a constata că, în speţă, Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa de executare şi, în consecinţă, aceleiaşi instanţe îi revine şi competenţa de a soluţiona contestaţia la executare.

Pentru aceste considerente, în baza dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 martie 2021.