Revision petition regarding ultra petita judgment declared inadmissible for failure to meet the requirement that the decision must evocate the merits

Şedinţa publică din data de 30 martie 2021

asupra cererii de revizuire de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea atacată

Prin decizia nr. 1587 din 22 iulie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a admis recursul formulat de pârâtul Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală împotriva deciziei civile nr. 1877 din 19 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, a casat decizia atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire A., solicitând admiterea acesteia şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii cererii de recurs formulate de pârâtul Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală împotriva deciziei civile nr. 1877 din 19 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, având în vedere că instanţa supremă s-a pronunţat asupra unori lucruri care nu s-au cerut, fiind astfel incident cazul de revizuire prevăzut de art. 522 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

3. Procedura în faţa Înaltei Curţi

Prin rezoluţia din 11 februarie 2021 s-a fixat termen de judecată, cu citare părţi, la 30 martie 2021.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă, în considerarea argumentelor ce succed.

Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., text de lege care reglementează posibilitatea formulării cererii de revizuire asupra unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, atunci când instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea desfiinţării unor hotărâri judecătoreşti, constituind un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situaţii excepţionale care au făcut ca o hotărâre să fie viciată chiar în substanţa sa.

Cum retractarea unei hotărâri judecătoreşti definitive produce efecte asupra stabilităţii raporturilor juridice civile, legea reglementează posibilitatea exercitării acestei căi de atac numai în cazuri strict determinate.

Or, din textul de lege menţionat rezultă că legiuitorul a impus o condiţie specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă sunt pronunţate asupra fondului sau dacă evocă fondul cauzei.

Hotărârile instanţelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanţele admit recursul şi, rejudecând cauza dedusă judecăţii, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins sau cele prin care, urmare a admiterii recursului, decizia atacată a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare.

Deci, pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanţa de recurs, cum este cazul în speţa de faţă, legiuitorul a impus condiţia ca această instanţă să fi evocat fondul litigiului, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reţinută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziţii legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite; în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecăţii, faţă de cea care fusese aleasă până în acel moment.

Pot fi, aşadar, atacate cu revizuire hotărârile prin care instanţa de recurs admite recursul şi modifică, în tot sau în parte, hotărârea recurată sau admite recursul, casează cu reţinere hotărârea atacată şi rejudecă fondul cauzei.

În speţă, ipoteza reglementată de textul de lege nu este respectată sub acest aspect, întrucât, faţă de dispoziţiile art. 497 C. proc. civ. referitoare la soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa supremă, se constată că prin decizia atacată a fost pronunţată o soluţie de admitere a cererii de recurs, de casare a deciziei recurate şi de trimitere a cauzei spre rejudecare instanţei de apel şi, prin urmare, nu s-a evocat fondul.

Rezultă că nu este îndeplinită o condiţie generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiţie impusă de art. 509 alin. (1) C. proc. civ., şi anume, aceea ca hotărârea să fie pronunţată asupra fondului sau să evoce fondul.

Pentru toate aceste considerente, cererea de revizuire urmează a fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1587 din 22 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2017.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 martie 2021.