Competence conflict in public procurement dispute over annulment of finding document; application of Law No. 101/2016 Article 53 establishing civil jurisdiction

Şedinţa publică din data de 25 martie 2021

asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin acţiunea înregistrată la data de 19.03.2020 pe rolul Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. S.A., să se dispună anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019 şi recepţionat la 19.09.2019 cu AWB nr. x, referitor la neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin care s-a constatat refuzul de semnare a contractului şi s-a apreciat că acesta reprezintă o neîndeplinire a obligaţiilor contractuale şi specifice, constând în refuzul de semnare a contractului nr. x/13.08.2019 din Acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018, precum şi obligarea pârâtei la radierea din S.E.A.P a documentului constatator mai sus indicat, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 644 din 24 septembrie 2020, Tribunalul Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat în favoarea Tribunalului Mureş, secţia I civilă, competenţa de soluţionare a cauzei.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Hunedoara a reţinut, în esenţă, că nu este competentă material să soluţioneze acest litigiu, în raport de dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 101/2016, considerând că litigiul vizează executarea Acordului cadru încheiat de părţi.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Tribunalul Mureş, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 106 din 29 ianuarie 2021, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că prezentul litigiu are ca obiect anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019, eliberat în conformitate cu art. 161 din H.G. nr. 394/2016, conform căruia "documentele constatatoare emise de către entitatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2) pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare".

Aşadar, în privinţa litigiilor rezultate din emiterea documentelor constatatoare emise în temeiul dispoziţiilor art. 161 din H.G. nr. 394/2016 legiuitorul face trimitere la procedura reglementată de Legea nr. 554/2004, care cuprinde inclusiv norme de competenţă teritorială cu caracter exclusiv.

Din punct de vedere teritorial, competenţa se determină în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care reglementează o competenţă teritorială exclusivă, diferenţiată în funcţie de calitatea reclamantului.

Astfel, în situaţia în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat acesta se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, motiv pentru care Tribunalul Mureş a apreciat că în cauză, competenţa materială şi teritorială de soluţionare a prezentului litigiu revine secţiei de contencios administrativ fiscal a tribunalului de la sediul reclamantei, respectiv Tribunalul Hunedoara.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea reclamantei prin care a solicitat să se dispună anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019 şi recepţionat la 19.09.2019 cu AWB nr. x, referitor la neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, prin care s-a constatat refuzul de semnare a contractului şi s-a apreciat că acesta reprezintă o neîndeplinire a obligaţiilor contractuale şi specifice, constând în refuzul de semnare a contractului nr. x/13.08.2019 din Acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018, precum şi obligarea pârâtei la radierea din S.E.A.P a documentului constatator mai sus indicat.

Problema care a generat desesizarea instanţelor aflate în conflict îl constituie interpretarea diferită a naturii juridice a litigiului, respectiv civilă sau de contencios administrativ.

Sub aspect funcţional, fiecare categorie de instanţe are anumite atribuţiuni jurisdicţionale, iar sub aspect procesual, în raport cu natura şi obiectul litigiului sau, atunci când este cazul, şi a valorii interesului litigios, fiecare instanţă este în drept să soluţioneze anumite cauze. Datorită acestui dublu aspect, competenţa materială este funcţională (rationae oficii) şi procesuală. Competenţa materială, fiind de ordine publică, este reglementată prin norme juridice

În măsura în care la instanta, determinată în functie de competenta materială functională, functionează sectii specializate sau complete specializate, pentru determinarea competentei sectiei sau completului specializat competent sa solutioneze cauza trebuie pornit de la natura litigiului dedus judecăţii.

În cauză, verificând actele din dosar, se constată că, reclamanta A. S.R.L. a solicitat anularea documentului constatator nr. x/18.09.2019 emis de către pârâta B. S.A. şi prin care aceasta a constatat neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiilor contractuale obligatorii şi specifice derivate din acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018, constând în refuzul de semnare a contractului subsecvent nr. x/13.08.2019, acord-cadru încheiat în temeiul Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi a HGR nr. 394/2016.

Mai este de menţionat că Acordul-cadru înregistrat sub nr. x/17.04.2018, a fost încheiat pe o durată de 36 de luni de la data semnării de către părţi, având ca obiect "Proiectare si execuţie extinderi de conducte şi branşamente (inclusiv redimensionări reţele existente), respectiv a racordurilor pentru modernizarea SRS şi SRM-urilor în sistemele de distribuţie ale C. S.A. - 17 loturi x LOT 8, judeţ Hunedoara" şi că prin documentul constatator nr. x/18.09.2019, a cărui anulare o solicită reclamanta, s-a constatat refuzul reclamantei de semnare a contractului subsecvent nr. x la acordul-cadru.

Prin urmare, pretenţiile reclamantei îşi au izvorul în Acordul-cadru înregistrat sub nr. x/17.04.2018, încheiat în temeiul Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, astfel că acţiunea priveşte executarea unui contract de achiziţie publică.

Având în vedere că litigiul are ca obiect o acţiune ce decurge din executarea unui contract de achiziţie publică, sunt pe deplin aplicabile dispoziţiile speciale ale Legii nr. 101/2016.

Conform prevederile art. 53 alin. (1) indice 1 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, aşa cum a fost acest text de lege modificat de Legea nr. 212/2018, având în prezent următoarea redactare:

"Procesele şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul.".

Cum la art. 19.2 din Acordul-cadru nr. 89825/17.04.2018 părţile au stabilit că litigiile decurgând din sau în legătură cu acest Acord-cadru referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiinţarea lui se vor supune spre soluţionare instanţelor competente de la sediul promitentului-achizitor, iar sediul promitentului, pârâta B. S.A., este situat în mun. Târgu-Mureş, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia I civilă.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a acţiunii de faţă în favoarea Tribunalului Mureş, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 martie 2021.