Telecom debt collection against consumer: negative jurisdictional conflict resolved in favor of the court at the consumer's actual domicile at filing

Şedinţa publică din data de 25 martie 2021

asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Moreni sub nr. x/2019 din 6 decembrie 2019, reclamanta A. S.A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu debitorul B. obligarea acestuia la plata sumei de 1.063,45 RON, compusă din 109,07 RON reprezentând contravaloare servicii de telecomunicaţii, 863,02 RON reprezentând despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului, 91,36 RON reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform prevederilor contractuale, precum şi obligarea pârâtului la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,5 %/zi de întârziere, calculate de la data cesiunii şi până la data plăţii integrale a debitului. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 651 din 16 septembrie 2020, Judecătoria Moreni a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, competenţa de soluţionare a acţiunii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Moreni a reţinut că în cauză sunt incidente art. 121 C. proc. civ. şi că, astfel cum a rezultat din menţiunile cuprinse în cartea de identitate a petentului, menţionate în practicaua hotărârii, pârâtul îşi are domiciliul în Bucureşti, Strada x, nr. 20A, apartament 78.

Prin urmare, instanţa a constatat că Judecătoria Moreni nu este competentă să judece prezenta cauză, având în vedere faptul că pârâtul-consumator nu îşi are domiciliul în circumscripţia teritorială a acestei instanţe şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, instanţă competentă teritorial, în circumscripţia căreia pârâtul consumator îşi are domiciliul.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 15411 din 19 noiembrie 2020, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că potrivit procesului-verbal din data de 30.10.2020, pârâtul a locuit până la data de 09.03.2020 în sat Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa, iar din data de 09.03.2020 şi-a schimbat domiciliul în Bucureşti.

Având în vedere că, la data introducerii cererii de chemare în judecată (06.12.2019), pârâtul locuia în Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa, reţinând şi dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a apreciat că Judecătoriei Moreni îi revine competenţa de soluţionare a prezentei cereri.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Conform art. 121 C. proc. civ. "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la domiciliul consumatorului".

Se reţine că aceste dispoziţii sunt aplicabile în toate situaţiile în care obiectul cererii este în legătura cu raporturile juridice născute între consumator şi profesionist fie dintr-un contract, fie dintr-un fapt licit ori ilicit.

Prin punctele 1 si 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată au fost definite noţiunile de operator economic si consumator.

Aceste prevederi legale sunt incidente în cauză, deoarece obiectul prezentului dosar îl constituie cererea de chemare în judecată, care are ca obiect obligarea pârâtului la plata sumei de 832,89 RON, reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate şi neachitate, care îşi au izvorul în contractul de servicii de telefonie înregistrat sub nr. de cod abonat x, încheiat între C. S.A. şi pârât.

Chestiunea de drept care a determinat însă ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care instanţele de judecată aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu.

Noţiunea de domiciliu este definită de dispoziţiile art. 87 din C. civ. potrivit căruia "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală". În acelaşi sens, al locuinţei declarate ca locuinţă principală, a fost modificată şi norma ce defineşte noţiunea de domiciliu din O.U.G. nr. 97/2005, republicată, privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români (art. 27 alin. (1) - "Domiciliul persoanei fizice este acolo unde aceasta declară că are locuinţa principală").

De asemenea, art. 91 din acelaşi cod prevede că "Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.".

Înalta Curte reţine că legiuitorul a prevăzut că domiciliul este astfel definit în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor civile ale persoanei fizice.

În plan procesual civil însă, fiind vorba de o chestiune de fapt, dovada domiciliului se poate face, în principiu, prin orice mijloc de probă, pentru ca, într-adevăr, să se poată stabili în mod real localitatea unde persoana fizică îşi are locuinţa efectivă, care, uneori, poate fi şi într-o altă localitate decât aceea cu care figurează în actul de identitate.

În speţă, potrivit procesului-verbal din data de 30.10.2020, întocmit în urma verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, conform art. 154 alin. (8) C. proc. civ., rezultă că pârâtul a locuit până la data de 09.03.2020 în sat Gura Ocniţei, judeţul Dâmboviţa, iar din data de 09.03.2020 şi-a schimbat domiciliul în Bucureşti, împrejurare confirmată personal şi de pârât în faţa Judecătoriei Moreni când, fiind interpelat de instanţă sub acest aspect, a precizat că nu mai locuieşte de la începutul anului în comuna Gura Ocniţei

În aceste condiţii, cum reclamantul domicilia, la data formulării acţiunii, 6 decembrie 2019, în sat Gura Ocniţei, jud. Dâmboviţa, iar nu în municipiul Bucureşti, faţă de dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora "instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul...", rezultă că instanţa competentă să soluţioneze cererea de faţă este Judecătoria Moreni.

Faţă de cele ce preced, urmează a se stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 martie 2021.