Garnishment validation jurisdiction assigned to Sector 1 Bucharest Court as enforcement court.

Şedinţa publică din data de 25 martie 2021

Asupra conflictului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Găeşti la data de 5 octombrie 2020, petentul Biroul Executorilor Judecătoreşti a solicitat validarea popririi pentru suma de 4.862,40 RON debit principal, plus cheltuieli de executare.

În motivarea cererii, s-a arătat că BEJ a solicitat terţului poprit A. S.R.L. înfiinţarea popririi asupra sumelor de bani pe care le datorează debitorul B. pentru suma de 4.862,40 RON; poprirea a fost dispusă în dosarul de executare 2123/2015 în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit x din 29 iunie 2007.

Prin sentinţa civilă numărul 1460/17 noiembrie 2020, Judecătoria Găeşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivare, a reţinut că, în raport de 789 C. proc. civ., cererea de validare a popririi se soluţionează de instanţa de executare.

Or, din înscrisurile de la dosar, a reţinut că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa de executare, întrucât a admis cererea creditoarei de investire cu formulă executorie a contractului de credit care constituie titlu executoriu.

Astfel, Judecătoria Găeşti a constatat că instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de validare a popririi este Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin raportare la art. 25 C. proc. civ. art. 622 alin. (2), art. 650 şi art. 789 C. proc. civ., reţinându-se că la momentul introducerii cererii de executare silită, 21 aprilie 2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti era instanţa de executare în circumscripţia căruia se află sediu BJE, faţă de dispoziţiile art. 650 C. proc. civ. şi că modificările legislative intervenite ulterior nu pot produce efecte juridice asupra executărilor silite aflate deja în curs.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa 587 din 1 februarie 2021, prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a trimis dosarul Înaltei Curţi pentru regulator de competenţă.

În motivarea acestei soluţii, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a reţinut incidenţa art. 790 alin 1 C. proc. civ..şi a arătat că executarea silită a fost demarată prin cererea de executare silită formulată la 21 aprilie 2015, când în vigoare erau dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Prin raportare la data sesizării organului de executare şi la dispoziţiile art. 25 C. proc. civ. instanţa a apreciat că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Găeşti, în circumscripţia căruia se află la data începerii executării domiciliul debitorului.

A mai arătat instanţa şi faptul că Judecătoria Sector 1 Bucureşti ar fi învestit cu formulă executorie contractul de credit în temeiul căruia se desfăşoară executarea silită în prezenţa nu prezintă relevanţă faţă de dispoziţie legale anterior menţionate şi mai ales că sediul executorului judecătoresc nu s-ar afla în circumscripţia judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Analizând conflictul de competenţă de faţă ivit între Judecătoria Găeşti şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, faţă de prevederile art. 133 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea din 21 aprilie 2015, creditorul, prin BEJ, a solicitat instanţei validarea popririi împotriva debitorului B., cu privire la suma de 9400,18 RON, în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de credit x din 29 iunie 2007.

Prin încheierea din 6 februarie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea şi a învestit cu formulă executorie contractul de credit x din 29 iunie 2007.

În conformitate cu art. 790 C. proc. civ.:

"(1) Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi".

Instanţa de executare este definită prin dispoziţiile art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. - instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al art. 651 C. proc. civ. prevede că instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

În cauză, se solicită validarea popririi cu privire la executarea silită a unui contract de credit care a fost deja învestit cu formulă executorie.

Aşadar, există deja stabilită o instanţă de executare- Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - instanţă care, prin încheierea din 6 februarie 2015, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a încuviinţat executarea silită cu privire la titlul executoriu menţionat mai sus.

În interpretarea sistematică a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., reiese că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, ca instanţă de executare, este competentă să soluţioneze şi validarea popririi, care face obiectul prezentului dosar.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 martie 2021.