Revision for contradictory judgments inadmissible where res judicata defense was previously raised and rejected in the subsequent proceedings

Şedinţa publică din data de 25 martie 2021

Asupra cererii de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Decizia a cărei revizuire se solicită:

Prin cererea de revizuire înregistrată în termenul legal, revizuenţii A. şi B. au solicitat anularea deciziei nr. 1815/2020 a Tribunalului Cluj, pentru că încalcă efectul pozitiv al deciziei nr. 4243/R/2012 al Curţii de Apel Cluj.

În motivarea cererii, se arată că în hotărârile enunţate părţile şi obiectul, respectiv cauza sunt identice că, scopul final urmărit de reclamanţi este acelaşi în ambele dosare, anume desfiinţarea acte contractului de vânzare cumpărare din data de 09.12.2007, respectiv a actului 30.04.2008 si repunerea parţilor în situaţia anterioară.

Cât priveşte cel de-al treilea element - cauza - revizuenţii au solicitat să se aibă în vedere dreptul valorificat prin cerere, care nu se confundă nici cu dreptul subiectiv şi nici cu mijloacele de dovadă ale temeiului juridic.

În acest sens au arătat că în ambele dosare, reclamanţii au invocat incidenţa rezoluţiunii,respectiv neîndeplinirea obligaţiilor asumate de către pârâţi, dispoziţiile art. 969, 1020, 1021, 1073, 1081 C. civ. raportându-se la data încheierii actului.

Revizuenţii au susţinut că prin decizia nr. 4243/R/2012, Curtea de Apel Cluj a dispus respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată având ca obiect rezoluţiune judiciară, arătând că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de dispoziţiile legale, precizând că este posibilă încheierea contractului de vânzare-cumpărare în forma autentică.

Cu toate acestea, prin decizia civilă supusă revizuirii, Tribunalul Cluj a dispus admiterea cererii având ca obiect rezoluţiune judiciară, apreciind cererea ca fondată, câtă vreme nu există identitate între CF-urile depuse la dosar şi terenul promis spre vânzare.

Revizuenţii au invocat art. 509 pct. 8 C. proc. civ., care face referire la revizuirea pentru existenţa de hotărâri potrivnice care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, arătând că pentru stabilirea domeniului de aplicare a textului, acesta trebuie coroborat cu prevederile art. 430-431 C. proc. civ., care determină conţinutul şi efectele autorităţii de lucru judecat.

Au susţinut că intră sub protecţia autorităţii de lucru judecat nu doar dispozitivul hotărârii şi, considerentele pe care se sprijină acesta, ci şi acele considerente "decizorii", adică acelea care conţin soluţii de sine stătătoare, că efectul autorităţii de lucru judecat este deopotrivă, unul negativ, care împiedică reluarea aceleiaşi judecăţi pe temeiul aceleiaşi acţiuni (identitate de părti, obiect, cauza), şi unul pozitiv, care presupune că ceea ce a statuat o instanţă, inclusiv pe cale incidentală, să fie folosit într-un litigiu ulterior, care are legătură cu prima judecată, fără posibilitatea de a mai fi contrazis, sancţionându-se nu doar contrazicerile dintre dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, ci şi între considerentele acestora.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând decizia atacată în raport de dispoziţiile art. 509 pct. 8 şi art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Pentru a fi aplicabil motivul de revizuire prevăzut de pct. 8 al art. 508 C. proc. civ., se prevede condiţia ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

De asemenea, admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de neinvocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat în cel de al doilea proces sau, dacă o atare excepţie a fost invocată, instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei, soluţia contrară fiind de natură să nesocotească autoritatea de lucru judecat rezultând din cea de-a doua hotărâre.

Raportând cele expuse la litigiul pendinte Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la de 26.02.2018,sub dosar civil nr. x/2018, reclamanţii C. şi D., în contradictoriu cu pârâţii A. şi B., au solicitat instanţei pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să dispună rezoluţiunea Antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanţi şi pârâţi la data de 09.12.2007, astfel cum a fost modificat şi completat prin înscrisul din 30.04.2008 şi repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii Antecontractului de vânzare-cumpărare, astfel cum acesta a fost modificat, şi, pe cale de consecinţă, să dispună obligarea în solidar a pârâţilor la restituirea sumei de 32.680 Euro în echivalentul RON de la data restituirii.

Înalta Curte reţine că în dosarul nr. x/2018, al Judecătoriei Cluj Napoca pârâţii au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, raportat la art. 430 C. proc. civ., faţă de Decizia nr. 4243/R/2012 pronunţată de Curtea de apel Cluj în dosar nr. x/2010, excepţie soluţionată la termenul de judecată din 20.11.2018, în sensul respingerii acesteia. În dosarul enunţat prin sentinţa civilă nr. 5341/2019, Judecătoria Cluj-Napoca a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii C. şi D. în contradictoriu cu pârâţii A. şi B. fiind obligaţi reclamanţii să plătească pârâţilor suma de 2.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii C. şi D., iar prin decizia nr. 1815 din 23 decembrie 2020, Tribunalul Cluj a admis apelul formulat de către reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. 5341/2019 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, sentinţă pe care a schimbat-o în tot în sensul admiterii acţiunii în contradictoriu cu pârâţii A. şi B. dispunând rezoluţiunea Antecontractului de vânzare cumpărare încheiat între reclamanţi şi pârâţi la data de 09.12.2007, astfel cum a fost acesta modificat şi completat prin înscrisul din 30.04.2008, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară, fiind obligaţi, în solidar, pârâţii, la restituirea sumei de 32.680 euro, în echivalent RON de la data restituirii.

Împotriva deciziei nr. 1815/23 dec. 2020 pronunţate de tribunal, pârâţii A. şi B. au formulat cerere de revizuire, prin care în temeiul art. 509 alin. (8) C. proc. civ., au solicitat anularea deciziei care încalcă efectul pozitiv al deciziei nr. 4243/R/2012pronunţată de Curţea de Apel Cluj.

Cum admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de neinvocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat în cel de al doilea proces şi, cum această excepţie în raport de decizia nr. 4243/R/2012 al Curţii de Apel Cluj a fost invocată în cel de al doilea proces - dosar nr. . x/2018 al Judecătoriei Cluj-Napoca, fiind soluţionată la termenul de judecată din 20.11.2018, în sensul respingerii ei, având în vedere şi dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 1815A din 23 decembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalul Cluj, secţia civilă.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi obligaţi revizuenţii A. şi B. la plata sumei de 5236 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimaţii C. şi D..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 1815A din 23 decembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalul Cluj, secţia civilă.

Obligă pe revizuenţii A. şi B. la plata sumei de 5236 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimaţii C. şi D..

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 martie 2021.