Competence conflict over land possession claim involving a corporate professional: material jurisdiction determined by dispute nature rather than party status

Şedinţa publică din data de 24 martie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.10.2016 pe rolul Judecătoriei Botoşani, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 2400 mp teren extravilan situată în comuna Suliţa, judeţul Botoşani, neînscrisă în cartea funciară, în valoare de 2400 RON; obligarea pârâtei la ridicarea gardului edificat la limita terenului de 2400 mp proprietatea sa, în caz contrar să fie reclamanta autorizată să ridice gardul pe cheltuiala pârâtei; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa nr. 2834/19.06.2019, Judecătoria Botoşani a respins acţiunea şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 300 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 174/19.03.2020, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă, a admis apelul reclamantei împotriva sentinţei; a schimbat în tot hotărârea apelată; a admis acţiunea; a obligat pârâta să lase reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de 2400 mp, teren extravilan din comuna Suliţa, judeţul Botoşani, situat în sola 86, pc 915/53, înscris în titlul de proprietate nr. x/12.03.1993 şi identificat cu culoarea galbenă prin punctele 5,6, 7, 8, 5 în schiţa - anexa 3 a răspunsului la obiecţiuni depus de expert C. la dosar la data de 25.03.2019; a obligat pârâta să ridice gardul edificat pe aliniamentul 5-6 din aceeaşi schiţă, în caz contrar autorizând reclamanta să ridice acest gard pe cheltuiala pârâtei; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1989,5 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată din fond şi apel.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta S.C. B. S.R.L. Botoşani, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II a civilă.

Prin încheierea nr. 5/13.11.2020, Curtea de Apel Suceava, secţia a II a civilă a declinat competenţa de soluţionare în favoarea secţiei I civile a aceleiaşi instanţe, reţinând că prezenta cauză, ce are ca obiect revendicarea unei suprafeţe de teren şi ridicarea unui gard, nu are legătură cu activitatea de exploatare a unei întreprinderi desfăşurată de S.C. B. S.R.L., şi nici nu implică valorificarea specializării judecătorilor din cadrul secţiei a II-a civile.

Prin încheierea nr. 1/13.01.2021, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea secţiei a II a civile a aceleiaşi instanţe, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că pârâta din prezenta cauză are calitatea de profesionist, fapt ce atrage competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei II-a Civilă a Curţii de Apel Suceava. Astfel, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, privind legea pentru punerea în aplicare a C. civ., se arată că noţiunea de " profesionist ", prevăzută la art. 3 din C. civ., include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a C. civ.

Rezultă, aşadar, că profesionistul este considerat cel ce exploatează o întreprindere, însă noul C. civ., nici legea de punere în aplicare nu conţin o definiţie sintetică a profesionistului şi nici criterii exprese de stabilire sau identificare a acestuia, în raport cu alţi participanţi la raporturile juridice. Din spiritul reglementării rezultă că se pot desprinde câteva criterii de definire a profesionistului, legate de exerciţiul continuu, sistematic al unei activităţi; obligaţia de înscriere, autorizare sau reglementare pentru opozabilitate faţă de terţi precum şi patrimoniul afectat exploatării întreprinderii (patrimoniul de afectaţiune).

Nici noţiunea de "întreprindere" nu este definită de noul C. civ., însă întreprinderea presupune "exploatarea" acesteia şi care relevă un risc asumat, în sensul noului C. civ., indiferent dacă obţine sau suportă o pierdere, iar obţinerea profitului nu este un scop în sine. Este doar necesară exploatarea acesteia, adică exerciţiul sistematic al unei activităţi economice.

De altfel, din motivarea deciziei CCR nr. 552/2018, paragraful 15, rezultă că, potrivit art. 3 alin. (2) şi (3) din C. civ., sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere, respectiv exercită sistematic o activitate organizată, ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. Aşadar, C. civ. nu distinge între profesionişti, în funcţie de statutul lor juridic, de comercianţi sau necomercianţi, astfel încât toţi aceştia sunt supuşi regulilor de drept civil. Prin urmare, categoria profesioniştilor, în sensul C. civ., include atât profesioniştii - comercianţi, întreprinzători, operatori economici (în sensul art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011), cât şi categoria profesioniştilor - necomercianţi, care desfăşoară o activitate organizată, fără caracter lucrativ-profesiile liberale sau reglementate, instituţii publice sau organizaţii neguvernamentale, regii autonome, societăţi, companii naţionale, asociaţii, fundaţii, societăţi agricole, etc.

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel, secţia a II a civilă, pentru următoarele argumente:

Soluţionând un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 18/2016, a statuat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 226 alin. (1) şi art. 228 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială procesuală a tribunalelor/secţiilor specializate se determină în funcţie de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, s-a reţinut că revine judecătorului, ca prim interpret al legii, rolul de a stabili elementele comune, cum sunt cele avute în vedere de legiuitor la stabilirea celor patru categorii de litigii exemplificate în art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 şi de a aprecia asupra competenţei materiale procesuale proprii în soluţionarea litigiului cu judecata căruia a fost învestit.

Astfel, regula în materie de competenţă este aceea că se determină prin raportare la normele incidente la data învestirii instanţei, stabilite în funcţie de obiectul şi natura cauzei deduse judecăţii.

În cauză, se constată că declinarea de competenţă dispusă atât de Sceţia a II-a a Curţii de Apel Suceava, cât şi de de instanţa care a constatat conflictul negativ, nu a avut în vedere criteriile legale conţinute în decizia în interesul legii anterior menţionată şi niciun alt criteriu legal de determinare a competenţei material procesuale. Dezînvestirea instanţei s-a realizat, în ambele cazuri, în baza unei decizii a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Suceava care nu este publicată nici măcar în extras pe site-ul acestei instanţe, astfel că nu poate constitui reper în verificarea determinării legale a competenţei material procesuale.

Întrucât, pe de o parte, ambele secţii ale curţii de apel s-au raportat la alte criterii decât cele admise legal atunci când s-au dezînvestit, secţia a II-a la criteriul exploatării unei întreprinderi şi secţia I la criteriul calităţii părţii de "profesionist", iar, pe de altă parte, văzând că ambele secţii sunt civile şi că nu există criterii legale de departajare a competenţei materiale procesuale a acestora care să fie date publicităţii, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civile a Curţii de Apel Suceava, ca fiind prima dintre instanţele aflate în conflict care a fost sesizată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia a II a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 martie 2021.