Revision application against appellate land-sale ruling declined for lack of jurisdiction, referred to Brașov Tribunal.

Şedinţa publică din data de 24 martie 2021

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă sub nr. x/2021 la data de 25.02.2021, revizuentul A. a solicitat anularea deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă în dosar nr. x/2017, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinţei nr. 11370/16.11.2016, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosar nr. x/2015.

În motivare, revizuentul a arătat că în cadrul dosarului în care a fost pronunţată sentinţa nr. 11370/16.11.2016, a fost dezbătută succesiunea după defuncta B., în sensul că au fost constataţi moştenitorii (A. Corneliu şi D. în calitate de fii, cu cote de 1/3 fiecare, E., în calitate de nepot de fiică predecedată, cu cotă de 1/) şi masa succesorală, compusă din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra casei de locuit construită din cărămidă, acoperită cu ţiglă, compusă din patru camere şi bucătărie, ca anexe: o cămară şi o bucătărie de vară şi suprafaţa de 1620 mp teren aferent (înscris în titlul de proprietate x/1996), imobil situat în comuna Bucu, jud. Ialomiţa, zona centrală, (cota de 1/8 în baza Certificatului de moştenitor nr. x/12.07.2006, iar cota de 1/2 în baza dispoziţiilor art. 36 Codul familiei); cota de 2/8 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafaţă de 7,50 ha, situat în extravilanul comunei Bucu, jud. Ialomiţa, aşa cum este atestat în titlul de proprietate x/1996 conform Certificatului de moştenitor nr. x/12.07.2006;teren extravilan în suprafaţă de 5,75 ha dobândit prin titlul de proprietate nr. x din 15.07.1994, situat în comuna Gh. Lazăr, jud. Ialomiţa.

În dosarul nr. x/2017, respingând recursul împotriva deciziei nr. 1878/Ap/09.12.2012 a Tribunalului Braşov, Curtea de Apel Braşov a menţinut cele statuate prin hotărârea de primă instanţă (sentinţa nr. 1782/28.02.2018 a Judecătoriei Braşov), în sensul că: a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul D. în contradictoriu cu pârâţii A. Corneliu şi E.; au fost obligaţi pârâţii să încheie cu reclamantul, în formă autentică, contract de vânzare-cumpărare având ca obiect cota indiviză de 1/4 din imobilul teren situat pe teritoriul comunei Bucu, jud. Ialomiţa, neintabulat în CF, în suprafaţă totală de 7 ha 6.620 mp (înscris în titlul de proprietate x/1996) şi imobilul teren situat pe teritoriul comunei Gh. Lazăr, jud. Ialomiţa, neintabulat în Cf, în suprafaţă totală de 5 ha 7500 mp (înscris în titlul de proprietate nr. x din 15.07.1994);în caz de refuz, hotărârea va ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilelor; s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor menţionate anterior, cu titlu de cumpărare, după evidenţierea acestora în CF, întocmirea documentaţiilor cadastrale şi avizarea lor de OCPI; s-a dispus obligarea pârâţilor în solidar la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 5069,62 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Revizuentul arată că hotărârea dată în litigiul având ca obiect dezbaterea succesorală este legală şi corectă, în timp ce hotărârea a cărei revizuire se solicită este dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat, cu nesocotirea normelor elementare ale procesului civil şi ale dreptului de proprietate.

Excepţia invocată privind autoritatea de lucru judecat a fost soluţionată prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia dreptului de proprietate şi a succesiunii.

În mod greşit instanţa de recurs reţine că prin sentinţa nr. 11370/2016 nu s-a soluţionat partajul succesoral, ci doar s-a stabilit calitatea de moştenitori, cotele acestora şi compunerea masei succesorale, cum greşit reţine şi că dispoziţiile art. 995 nu sunt aplicabile.

Instanţa de recurs confundă sistarea coproprietăţii cu hotărârea de partaj succesoral. Prin partajul succesoral se stabileşte calitatea succesorală, cota şi compunerea masei succesorale (art. 107 din Legea nr. 36/1995). Compunerea masei succesorale şi cota ce revine fiecărui moştenitor sunt apărate prin dispoziţiile art. 995 C. proc. civ., fiind o hotărârea constitutivă a dreptului de proprietate prin cote-părţi (art. 634 C. civ.). Aşadar, smulgerea proprietăţii din hotărârea de partaj încalcă art. 1555 şi art. 680 C. civ., precum şi art. 995 din C. proc. civ.

Este evident că autoritatea lucrului judecat astfel cum este reglementată de art. 430 C. proc. civ. priveşte exclusiv compunerea masei succesorale din sentinţa nr. 11370/2016 din dosarul nr. x/2015.

Instanţa din hotărârea de partaj s-a pronunţat atât asupra cotelor de proprietate ale moştenitorilor cât şi asupra componenţei bunurilor din masa succesorală. Astfel, orice alt litigiu privitor la bunuirile din masa succesorală este oprit de art. 995 C. proc. civ., dacă nu s-a exercitat procedura prevăzută de lege pentru creditorii succesorali.

Hotărârea nr. 553/2020 încalcă şi dispoziţiile art. 887 C. civ., care prevăd că transmiterea dreptului de proprietate imobiliară se poate face numai în condiţiile în care imobilul este înscris în cartea funciară cu excepţia celor care provin din moştenire. Or, în cauză nu s-au identificat imobilele pentru a fi înscrise în cartea funciară, iar acestea nu provin din dezbaterea succesorală.

Asupra excepţiei de necompetenţă materială invocată de instanţă din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de revizuire se solicită anularea deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă în dosar nr. x/2017, pentru o pretinsă încălcare a autorităţii de lucru judecat de care se bucură sentinţa nr. 11370/16.11.2016, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosar nr. x/2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ. "În cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre…"

În cauză, cele două hotărâri în raport de care s-a invocat cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt decizia nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă în dosar nr. x/2017 şi sentinţa nr. 11370/16.11.2016, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosar nr. x/2015.

Întrucât textul legal anterior menţionat este clar şi fără echivoc, rezultă în mod incontestabil că, în condiţiile în care instanţa care a dat prima hotărâre este Judecătoria Braşov, instanţa mai mare în grad faţă de aceasta, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., este Tribunalul Braşov.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va declina competenţa cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, în favoarea Tribunalului Braşov.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., cu domiciliul în judeţul Braşov, împotriva deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimaţii D., cu domiciliul în judeţul Braşov, E., cu domiciliul în judeţul Braşov, în favoarea Tribunalului Braşov.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 24 martie 2021.