Cassation of enforcement objection; nullity of appeal for failure to develop specific legal critiques challenging procedural suspension
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively declared null the appeal on points of law filed by the plaintiff-creditor, leaving the Court of Appeal's decision to suspend the hearing of the initial appeal in force. The dispute concerned an enforcement objection against a tax authority's enforcement title, where the Court of Appeal had previously suspended the judgment of the appeal on the procedural grounds that neither party appeared for the hearing nor requested a default judgment. The decisive legal basis was Articles 486, 488, and 489 of the Romanian Code of Civil Procedure, under which the Supreme Court found the cassation appeal null because the appellant failed to develop specific legal critiques challenging the appellate court's suspension order, merely restating previous arguments or alleging a personal oversight without addressing the procedural non-appearance grounds.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 483 alin. (3) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ; Cassation of enforcement objection; nullity of appeal for failure to develop specific legal critiques challenging procedural suspension: Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 martie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 21.10.2019, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Administratia Judeteana a Finantelor Publice Timisoara, a solicitat anularea somaţiei de plata nr. x din 24.04.2019, a titlului executoriu nr. x din 24.04.2019 şi restabilirea situaţiei anterioare, precum şi suspendarea executării silite până la solutionarea a 13 dosare.
Prin încheierea nr. 152 din 09.01.2020, Judecătoria Timişoara a admis exceptia de netimbrare şi a anulat ca netimbrată contestatia la executare formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Administratia Judeteana a Finanţelor Publice Timişoara.
Tribunalul Timiş, secţia I civilă, prin decizia nr. 793 din 14 iulie 2020, a anulat ca netimbrat apelul formulat de contestatoarea A. împotriva încheierii nr. 152 din 09.01.2020 pronunţată de Judecătoria Timişoara.
Împotriva deciziei sus-menţionate, contestatoarea A. a declarat recurs.
Prin încheierea de şedinţă din data de 8 decembrie 2020, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a dispus suspendarea judecăţii cererii de recurs, având în vedere că părţile nu au cerut judecarea cauzei în lipsă şi nici nu s-au prezentat la dezbateri.
Împotriva acestei încheieri, contestatoarea A. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 decembrie 2020.
În cuprinsul cererii de recurs, neîncadrată în drept, recurenta a susţinut că prin încheierea recurată, instanţa a dispus suspendarea judecăţii, întrucât a uitat practic să solicite judecata în lipsă. În continuare recurenta a redat continutul cererii de recurs cu care a fost învestită Curtea de Apel Timişoara, prezentând, totodată, o serie de aspecte care exced cadrului procesual.
Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului invocată de instanţă, din oficiu, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin încheierea de şedinţă din 8 decembrie 2020 Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii recursului formulat de recurenta-contestatoare A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Timiş.
Prin încheierea atacată, curtea de apel a reţinut că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat la strigarea cauzei şi nici nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin motivele de recurs, recurenta nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, ci doar s-a limitat să susţină că a uitat să ceară judecata în lipsă şi să redea conţinutul cererii de recurs înregistrată la Curtea de Apel Timişoara.
Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părţi şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Având în vedere că recurenta nu a formulat critici de nelegalitate care să privească încheierea atacată, şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de contestatoare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de contestatoarea A. împotriva încheierii de şedinţă din 8 decembrie 2020 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 martie 2021.