Exclusive territorial jurisdiction for custody modification: legal domicile vs. factual residence of the minor
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by designating the Bucharest Sector 4 Court as the competent authority, thereby upholding the defendant’s position that the child’s legally established residence remained in Bucharest despite her physical presence with the father in Bacau. The dispute involved a father’s request to modify custody arrangements, specifically changing the minor’s residence to his domicile, suspending his own maintenance obligations, and ordering the mother to pay maintenance, which triggered conflicting territorial competence claims between the Bacau and Bucharest Sector 4 courts. The decisive legal basis was Article 114 of the Civil Procedure Code, which establishes exclusive territorial jurisdiction for the court of the protected person’s domicile or residence, interpreted to mean that the legal residence established by a prior custody order (with the mother in Bucharest) controls jurisdiction, and that a temporary factual stay with the father without a formal legal change does not alter the competent court’s identity.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 113 alin. (2) C. proc. civ, art. 116 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, Art. 106 C. civ; Exclusive territorial jurisdiction for custody modification: legal domicile vs. factual residence of the minor: În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contribuţiei de creştere, instanţa a arătat că potrivit dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 29.05.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună modificarea măsurilor privind pe minora C., anume stabilirea domiciliului acesteia la tată, sistarea plăţii si obligatiei reclamantului de a contribui la cheltuielile de întretinere a minorei şi obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere ca urmare a stabilirii locuintei copilului la tată, cu obligarea părâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa nr. 3642 din 17 septembrie 2020, Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
La pronunţarea acestei soluţii instanţa a reţinut că domiciliul minorei C. a fost stabilit prin hotărâre judecătorească alături de pârâtă, locuind cu aceasta în Bucureşti, b-dul. x, nr. 33, aspect confirmat de actele dosarului, dar şi de apărătorul pârâtei la termenul de judecată din data de 16 septembrie 2020.
Prin urmare, s-a arătat că aparţine judecătoriei în raza căreia se află reşedinţa copilului competenţa de soluţionare a cererii de modificare a domiciliului minorului, anume Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în favoarea căreia a fost declinată competenţei de soluţionare a cauzei.
Prin sentinţa nr. 14166 din 27 octombrie 2020, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.
De asemenea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că legea instituie o competenţă teritorială exclusivă a judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul persoana ocrotită şi, întrucât la momentul sesizării primei instanţe, anume Judecătoria Bacău, minora locuia la tatăl său, în Bacău, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Bacău, aceasta este instanţa competentă să soluţioneze cererea, conform art. 114 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata contribuţiei de creştere, instanţa a arătat că potrivit dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Totodată, art. 113 alin. (2) C. proc. civ. instituie norme de competenţă alternativă, în sensul că în afară de instanţele prevăzute la art. 107-112 C. proc. civ., mai sunt competente şi alte instanţe, anume instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la obligaţia de întreţinere, în speţă minora.
Cum potrivit art. 116 C. proc. civ. reclamantul este cel care are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente şi întrucât acesta şi-a manifestat această alegere prin introducerea cererii la Judecătoria Bacău, instanţa de la domiciliul creditorului (minora C.) la momentul sesizării instanţei, respectiv Judecătoria Bacău, s-a arătat că aceasta este instanţa competentă în soluţionarea cauzei.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) că:
"Ocrotirea minorului se realizează prin părinţi (…) iar potrivit art. 107, "Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii".
Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., "judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum şi reglementărilor speciale în vigoare".
Art. 114 din C. proc. civ. dispune în sensul că "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".
În cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., care reprezintă o dispoziţie specială, ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, dispoziţie derogatorie de la norma generală reprezentată de art. 107 C. proc. civ., care, prin alin. (1), reglementează o competenţă teritorială generală, conform căreia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".
Prin sentinţa nr. 795/2019 pronunţată de Judecătoria Bacău locuinţa minorei a fost stabilită la mamă, pârâta B..
Potrivit actelor de la dosar, domiciliul mamei este în Bucureşti, b-dul. x, nr. 33.
Împrejurarea că minora locuia în fapt la tatăl său în Bacău nu poate semnifica schimbarea locuinţei minorei, cât timp nu a existat un acord al părinţilor şi nici o hotărâre a instanţei în acest sens. Şederea temporară a minorei la tatăl său nu este de natură a permite modificarea consecinţelor juridice ale măsurii judiciare de stabilire a locuinţei la mama pârâtă, consecinţe printre care se numără şi cele privitoare la determinarea instanţei de tutelă în soluţionarea prezentei cauze.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, aceasta fiind instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul legal minora.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2021.