Municipality's appeal inadmissible for failure to comply with procedural requirements, affirming order to pay triple copyright damages for unauthorized public communication of musical works
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declared the defendant municipality's appeal inadmissible (null) under Art. 489(2) of the Code of Civil Procedure, thereby upholding the appellate court’s decision which affirmed the lower court’s order for the municipality to pay triple remuneration as damages for the unauthorized public communication of musical works at a local event. The dispute concerned copyright infringement by a public authority that organized a spectacle without obtaining the required non-exclusive license from the collective management organization, with the plaintiff seeking both principal remuneration and statutory penalties. The decisive legal basis was the interpretation of Article 139(2)(b) of Law No. 8/1996, where the court rejected the argument that the triple-damages mechanism was inapplicable to public entities or when base remuneration is determinable by law, holding that the statute explicitly allows for triple sums "legally due" and that public authorities are valid subjects of civil liability for illicit acts.
Legislator headnote
AI generatedart. 1270 C. civ, art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (3) C. proc. civ; Municipality's appeal inadmissible for failure to comply with procedural requirements, affirming order to pay triple copyright damages for unauthorized public communication of musical works: 489(2) of the Code of Civil Procedure, thereby upholding the appellate court’s decision which affirmed the lower court’s order for the municipality to pay triple remuneration as damages for the unauthorized public communication of musical works at a local event. The dispute concerned copyright infringement by a public authority that organized a spectacle without obtaining the required non-exclusive license from the collective management organization, with the plaintiff seeking both principal remuneration and statutory penalties. The decisive legal basis was the interpretation of Article 139(2)(b) of Law No. 8/1996, where the court rejected the argument that the triple-damages mechanism was inapplicable to public entities or when base remuneration is determinable by law, holding that the statute explicitly allows for triple sums "legally due" and that public authorities are valid subjects of civil liability for illicit acts.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provision explicitly cited as the legal basis for declaring the appeal null and void due to the failure to frame grounds of cassation correctly.
Full text
Şedinţa publică din data de 2 februarie 2021
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cererii de chemare în judecată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 23.10.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. B. a chemat în judecată pe pârâtul Oraşul Nucet, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: în principal, obligarea pârâtului la plata sumei de 14.280 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând triplul remuneraţiilor estimate provizoriu, datorate de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet-ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018; în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 4.760 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remuneraţia estimată provizoriu, datorată de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet-ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018; obligarea pârâtului la plata penalităţilor de 0,1%/zi de întârziere, datorate de către pârât până la data plaţii remuneraţiilor, începând cu data de 17.10.2018 şi până la data plaţii efective a acestor remuneraţii; obligarea pârâtului să comunice A. un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public in cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet-ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018, raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formaţiilor/soliştilor, data şi locaţia desfăşurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate şi durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert, etc.).
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 8/1996 a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, cu modificările ulterioare, metodologia publicata prin Decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011, art. 1270 C. civ., art. 30 alin. (1) si art. 148 si urm. C. proc. civ. şi Convenţia de la Berna ratificată de Romania prin Legea nr. 77/1998.
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:
Prin sentinţa civilă nr. 486/18.03.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis în parte cererea formulată de A., B., a obligat pârâtul Oraşul Nucet să plătească reclamantei suma de 4.800 RON, despăgubiri, reprezentând triplul remuneraţiei plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeaşi categorie, corespunzătoare comunicării publice a operelor muzicale în spectacolul "Ziua oraşului Nucet - Ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018, a obligat pârâtul să comunice reclamantei raportul cuprinzând operele muzicale comunicate public în cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet - Ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018, a respins în rest cererea ca neîntemeiată, a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 100 RON, cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru), onorariul avocaţial urmând a fi solicitat pe cale separată.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:
Prin decizia nr. 1421A din 15 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către apelantul-pârât Oraşul Nucet împotriva sentinţei civile nr. 486 din 18.03.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A., B..
4. Calea de atac formulată în cauză:
Decizia civilă nr. 1421A din 15 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a fost atacată cu recurs de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Nucet.
În cuprinsul cererii de recurs se reiau susţinerile formulate în cererea de apel, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Nucet învederând că Primăria oraşului Nucet a organizat evenimentul "Zilele oraşului Nucet - ediţia a VIII -a în data de 2 septembrie 2018. A arătat că remuneraţia în cazul acestei manifestaţii este 4% din bugetul de cheltuieli aferent evenimentului, potrivit Metodologiei publicată prin Decizia ORDA nr. 189/2010 cu modificările publicate prin Decizia ORDA nr. 203/2011. Cum bugetul aferent acestei manifestaţii a fost de 40.000 RON, recurenta a susţinut că obligaţia sa de plată este de 4%, anume suma de 1.600 RON.
A mai arătat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, cum s-a reţinut de către instanţă, având în vedere ca primăria, ca structură organizatorică, nu poate răspunde delictual pentru a se aplica dispoziţiile menţionate, anume triplul sumei de 1.600 RON, cât reprezintă obligaţia sa de plată.
Nu a fost precizat care dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. este incident prin raportare la criticile formulate.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi:
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Prin raportul astfel întocmit, s-a reţinut că urmează a se dispune asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar în măsura în care completul de filtru va aprecia că nu este posibilă încadrarea criticilor formulate în niciunul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., ar fi incidentă excepţia nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
În procedura de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a dispus comunicarea acestuia, pentru depunerea punctelor de vedere, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Nu au fost depuse puncte de vedere la raport.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:
Analizând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. B. a chemat în judecată pe pârâtul Oraşul Nucet, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: în principal, obligarea pârâtului la plata sumei de 14.280 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând triplul remuneraţiilor estimate provizoriu, datorate de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet-ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018; în subsidiar, obligarea pârâtului la plata sumei de 4.760 RON (inclusiv T.V.A. aferent), reprezentând remuneraţia estimată provizoriu, datorată de pârât pentru comunicarea publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet-ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018; obligarea pârâtului la plata penalităţilor de 0,1%/zi de întârziere, datorate de către pârât până la data plaţii remuneraţiilor, începând cu data de 17.10.2018 şi până la data plaţii efective a acestor remuneraţii; obligarea pârâtului să comunice A. un raport complet cuprinzând toate operele muzicale comunicate public in cadrul spectacolului "Ziua oraşului Nucet-ediţia a VIII-a", desfăşurat la data de 02.09.2018, raport care să cuprindă: denumirea evenimentului, denumirea formaţiilor/soliştilor, data şi locaţia desfăşurării evenimentului, denumirea fiecărei opere muzicale comunicate public, autorii fiecărei opere muzicale utilizate şi durata de utilizare în concert a fiecărei opere muzicale; obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu (taxa de timbru, onorariu avocat, onorariu expert, etc).
Prin decizia recurată, observând că singura critică formulată prin apel priveşte acordarea triplului remuneraţiilor cu titlu de despăgubire, instanţa a constatat că potrivit art. 139 din Legea nr. 8/1996, în forma aplicabilă litigiului, "(1) Titularii drepturilor recunoscute şi protejate prin prezenta lege pot solicita instanţelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoaşterea drepturilor lor şi constatarea încălcării acestora şi pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Aceleaşi solicitări pot fi formulate în numele şi pentru titularii de drepturi de către organismele de gestiune, de către asociaţiile de combatere a pirateriei sau de către persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege, conform mandatului acordat în acest sens. Când o acţiune a fost pornită de titular, persoanele autorizate să utilizeze drepturi protejate prin prezenta lege pot să intervină în proces, solicitând repararea prejudiciului ce le-a fost cauzat.
(2) La stabilirea despăgubirilor instanţa de judecată ia în considerare:
a) fie criterii, cum ar fi consecinţele economice negative, în special câştigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor şi, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului;
b) fie acordarea de despăgubiri reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate pentru tipul de utilizare ce a făcut obiectul faptei ilicite, în cazul în care nu se pot aplica criteriile prevăzute la lit. a)."
S-a arătat că, potrivit jurisprudenţei majoritare a instanţelor judecătoreşti, triplul remuneraţiilor nu a fost acordat, atunci când acestea pot fi determinate ex lege, precum în cauza de faţă şi alte cauze similare.
Instanţa a reţinut că această interpretare este însă contrară chiar ipotezei normei, care are în vedere triplul sumelor care ar fi fost legal datorate; or, prin ipoteză, pentru a calcula triplul, trebuie calculată în prealabil baza calculului, ceea ce este, prin urmare, posibil.
Cum un text de lege trebuie interpretat în sensul în care să se aplice şi prin prisma acestui principiu de interpretare a legii, instanţa de apel a reţinut că soluţia tribunalului este legală şi judicioasă, întrucât pe temei delictual, utilizatorul care a comunicat opere muzicale fără a obţine autorizaţie/licenţă neexclusivă, deşi era obligat la aceasta, este astfel sancţionat pentru conduita sa ilicită. În schimb, în lipsa unei convenţii, acesta nu datorează penalităţile aferente debitului principal, astfel determinat.
Prin cererea de recurs pârâta a reluat susţinerile formulate în cererea de apel, susţinând în esenţă că nu sunt incidente dispoziţiile art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 întrucât primăria, ca structură organizatorică, nu poate răspunde delictual pentru a se aplica dispoziţiile menţionate, anume triplul sumei de 1.600 RON, cât reprezintă obligaţia sa de plată.
Or, referitor la acest motiv de apel, instanţa de apel a reţinut că această afirmaţie a pârâtei nu este susţinută de vreun argument legal sau de vreun principiu general de drept.
Dimpotrivă, o autoritate publică este şi ea un subiect de drepturi şi obligaţii civile şi poate săvârşi o faptă ilicită, cum este cazul în speţă, unde pârâta a procedat la organizarea unui eveniment în cadrul căruia s-au comunicat public opere muzicale, fără îndeplinirea obligaţiei prealabile de a încheia autorizaţia licenţă neexclusivă.
Eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei de apel, în soluţionarea cererii de apel, obiect al recursului constituindu-l decizia pronunţată în apel.
Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate ale acelei hotărâri, or din conţinutul recursului formulat rezultă că nicio critică nu vizează nelegalitatea deciziei din apel, echivalând practic cu o nemotivare. Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. sancţiunea nulităţii recursului intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488.
În aceste condiţii, având în vedere că în cauză nu pot fi reţinute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea instituită expres prin art. 489 alin. (2) C. proc. civ., aceea a nulităţii recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Nucet împotriva deciziei nr. 1421A din 15 octombrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2018.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 februarie 2021.