Annulment of appeal for non-payment of stamp duty, missed statutory deadline, and failure to formulate valid cassation grounds against a peremption ruling.

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2021

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin decizia nr. 43 din 19 ianuarie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a admis excepţia perimării, invocată din oficiu. A constatat perimată contestaţia în anulare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii nr. 2 din 15 ianuarie 2020 pronunţată de aceeaşi curte de apel în dosarul nr. x/2018.1.

2. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs S.C. A. S.R.L..

Recurenta a susţinut că au fost încălcate de către complet prevederile Legii nr. 1/1968, precum şi ale C. proc. civ., respectiv art. 96 pct. 1, art. 157 alin. (1), art. 22 alin. (6), art. 397 alin. (1), art. 416, art. 248 alin. (5), art. 424 alin. (5).

A precizat că, Curtea de Apel Craiova nu avea competenţă teritorială să judece cauze extramunicipale, invocând şi necompetenţa materială a instanţei de apel în materia contenciosului administrativ.

Recurenta a mai susţinut că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită.

În final, a arătat că dosarul nu a rămas în nelucrare 6 luni, în condiţiile în care încheierea de suspendare a fost comunicată în 12 iunie 2020, iar procedura s-a reluat la 10 decembrie 2020, nefiind intervenită perimarea.

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din 10 martie 2021, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului.

S-a dispus, totodată, emiterea unei adrese către recurentă cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 RON, în raport de dispoziţiile art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Prin raportul din 13 mai 2021 s-a reţinut că recurenta nu a dat curs solicitării instanţei de a achita taxa de timbru, că nu a fost respectat termenul legal de exercitare a căii de atac şi că redactarea motivelor de recurs ridică o problemă de încadrare a criticilor formulate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., cu consecinţa sancţiunii prevăzute de art. 493 alin. (5) din cod.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţii, pentru depunerea punctului de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod şi a acordat termen la 23 iunie 2021, în camera de consiliu, fără citare.

La 3 iunie 2021, recurenta a depus punct de vedere la raport, considerându-l nelegal şi contrar art. 96 pct. 1 C. proc. civ., potrivit căruia cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal se judecă de instanţe de respectivul profil.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din cod, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

În cauză, se constată că recurenta datorează taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, menţiune cu care a fost citată şi căreia nu i-a dat curs.

În raport de dispoziţiile legale aplicabile în materie, respectiv art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

Potrivit alin. (2) al articolului menţionat, dacă cererea este netimbrată, părţii i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Se observă, de asemenea, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., care stipulează în sensul că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru.

În ceea ce priveşte termenul de exercitare a căii de atac, art. 421 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare".

Acest termen nu a fost respectat însă în speţă, în condiţiile în care decizia atacată a fost pronunţată la 19 ianuarie 2021, iar recursul a fost depus la poştă la 22 februarie 2021.

Conform art. 185 C. proc. civ., termenul de recurs este un termen legal imperativ, a cărui nerespectare atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Referitor la motivele de recurs, se observă că acestea ridică o problemă de încadrare a criticilor formulate în cele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, recurenta nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei din apel, prin care s-a reţinut împlinirea termenului de perimare, cu luarea în considerare a faptului că cererea din 8 decembrie 2020 nu poate avea efectul juridic al întreruperii cursului prescripţiei, limitându-se a susţine doar că nu au trecut cele 6 luni prevăzute de lege.

Se reţine, deci, că recurenta nu a dedus judecăţii critici care să se încadreze în motivele de casare prevăzute limitativ la pct. 1-8 ale art. 488 C. proc. civ. şi prin care să arate în ce mod este eronat raţionamentul instanţei care a pronunţat hotărârea atacată.

Aceasta întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici de nelegalitate privind modul de judecată al instanţei raportat la motivul de recurs invocat.

Prin urmare, văzând dispoziţiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 486 alin. (2), art. 421 alin. (2) şi art. 488 C. proc. civ., se va anula calea de atac, aceasta fiind exercitată în asemenea condiţii procedurale care nu permit o legală învestire a instanţei, nefiind posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 43 din 19 ianuarie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2021.